Cartea Întâi: Don Nelu şi napolitanele Dănuţ

Primarul cu figuri de Buftea, Don Nelu,  stă liniştit în biroul său de la etaj. Şi-a cumpărat această linişte şi nu cu bani puţini. Doar nu erau banii săi! Stă şi mănâncă, mai în silă, mai cu plăcere, din napolitanele Dănuţ. Au fost al dracului de scumpe! Dar au meritat toţi bănuţii, până la ultimul leuţ.

A înghiţit în sec  când s-a culcat în pat cu duşmanul, apoi i-a dat de mâncare la modul gros de tot. Îi închiriază utilajele pentru lucrările din oraş, se foloseşte de ele şi la deszăpezire, iar când va trebui îngropat un nou munte de pietriş în cartierul pentru tinerii din Buftea, tot el va fi cel ales să se ocupe. Că aşa e în tenis: azi eşti la serviciu, apoi primeşti serviciul înapoi. Dai un leu şi se întorc 20 de bani. Toată lumea este fericită. Cine să numere pietricelele îngropate în glod? Cine să strige că e hoţie la drumul mare? Pardon, e îngropăciune în drumul mare!

Când nu sunt lucrări prin oraş se mulge bine şi vaca numită Club Sportiv. Tot ca în tenis şi tot cu aceiaşi jucători. Don Nelu la serviciu, dă un passing shot în lung de linie, pe lângă public, să nu se vadă, ocolind arbitrul, pe frumoasa D(a)NA, cea îmbrăcată în tricolor, care îi cam face marcaj de ceva vreme, apoi retur măiastru de la acelaşi fante chel, tot pe ocolite. Păi unde să facă glorioasa echipă de fotbal antrenamente? Pe stadionul comunal, unde nu costă nimic? Sau de ce s-ar duce până la baza FRF, unde buftenii au protocol şi iarăşi nu intră niciun ban la nimeni în buzunar?  Să mănânce şi gura consilierilor cumpăraţi de Don Nelu cu bani publici. Şi să se întorcă şi la visteria personală un leu-doi, aşa cum se cuvine dijma, adică vreo 40%.

Din când în când, meciul de tenis se amână şi se face şedinţă tehnico-tactică. Nu se mulge nimic, nu se pasează nicio minge. Se mai aduc nişte băgători de seamă, împrumutaţi sau cumpăraţi şi se pune de o şedinţă de consiliu local. Aici fantele face tam-tam mai ceva ca Tamba şi „apără interesele omului de rând”, iar când consilierii necumpăraţi sunt suficient de ameţiţi, mai trece o hotărâre de consiliu. Avantaj la serviciu, Don Nelu dă cu bine cu mingea!

Este vreo hotărâre de consiliu neiniţiată de Don Nelu? NU! Este vreo hotărâre de consiliu care să  nu treacă, dacă Don Nelu are un minim interes? NU! Există vreun consilier local care să voteze altfel decât vrea Don Nelu? NU! Pune mâna careva pe vreo lucrare în Buftea, daca nu e agreat de Don Nelu? NU!

Iată cum doarme liniştit Don Nelu, cu votul lui Dănuţ  , cu banii reîntorşi de la Dănuţ. Acelaşi Dănuţ care striga cu patru ani în urmă, de peste drum: Huuuoooo ospătarule! Ai ajuns să ne conduci! Ţiganii, ţiganii conduc Buftea! Huuuuooooooo! Şi nu striga singur. Îl ajuta nevastă-sa. Ba chiar când fantele Dănuţ nu mai avea voce, sau îi lipseau cuvintele, dădea ea tonul la înjurături (Huuuooooo curva). Tocmai pierduse Bălălău alegerile. Iar Dănuţ şi soţia îşi etalau vocal susţinerea. Jegoşi la gură, spurcaţi la comportament, ca nişte maidanezi care latră pentru bucata zilnică de mămăligă. Anii au trecut, Don Nelu s-a urcat în pat cu Dănuţ, ba chiar nevestele lor se pupă şi se vizitează. Sau mai petrec un weekend la conacul de la munte, la alt băiat. Merg doi câte doi şi la munte fac  grămadă. Presupunem că tot Don Nelu e masculul alfa, deşi fantele Dănuţ e mai tânăr. Ar putea fi şi mai potent, dar nu ridică capul. Are tot timpul. Iar femelele care-s cu ei au acum dosul mare şi lat, nu mai trezesc pasiuni, nu mai provoacă erecţii. La câtă mâncare au băgat la maţul gros, s-au făcut cât malul Mării Negre. Şi asta în timp în ce alţii făceau anticamera la Don Nelu. Să ceară şi ei una-alta. Că făcuseră campanie pentru el. Ieşiseră pe stradă, se luaseră de piept cu opoziţia. Îşi puseseră numele, familia, afacerea, timpul, totul, tot ce aveau, la dispoziţia lui Don Nelu. În zadar!

Aşa că băiatul ăsta mai discret ca fantele, îi duce pe toţi pe Valea Prahovei,  departe de ochii curioşilor. În familie. O familie mare şi unită, care acum patru ani se înjura ca la uşa cortului. Astăzi  beau şi mănâncă din aceleaşi străchini. O familie din care l-au scos pe finul Buganu, care şi-a permis să aibă păreri proprii, fără aprobare. Finul Buganu să moară de foame, să înveţe ce e respectul, să deschidă porţile afacerii de familie şi să-l primească pe Don Nelu cum se cuvine. Cu mese bogate, ospăţuri  cinstite şi pachetul de acţiuni la dispoziţie, pe masă, să mănânce şi gura primarului. Că nimic nu mişcă fără el. Nicio porţie de mâncare nu se aprobă dacă nu taie Don Nelu pâinea, cu mânuţa lui. Şi Don Nelu vrea o parte din Calul Bălan.

Ăsta este primarul cu figuri de Buftea. Iar ălălalt e fantele. Iar în imagine sunt soţiile celor doi. Şi ei patru conduc  oraşul Buftea. Cine îi mai vrea patru ani? SPA, Jolie Jolie, piscină în curte, casă cât un conac, X6, ML, X3, Balon cu teren artificial, concedii în străinătate cu bani de la bunicul lui Eugen Duţă, că salariul stă neridicat de patru ani, iar fantele n-a văzut o sală de tribunal decât în pozele de pe internet.

Cronicarul Grigore după Ureche