Simpozion al Societăţii de Geografie din România

În anul 1999, profesorul Nică D. Lupu organiza, pentru prima oară în Ilfov, un simpozion care să le ofere profesorilor membri ai Filialei Ilfov a Societăţii de Geografie din România (SGR) ocazia să facă schimb de experienţă, să-şi prezinte cercetările de specialitate şi să-şi împărtăşească experienţe pedagogică. Tot prof. Lupu, un binecunoscut talent literar, a „botezat” această manifestare ştiinţifică „Ilfov- Cununa cu Diamante”.

S-au scurs de atunci, iată, 17 ani. Astăzi, doar cu un an înainte de „majorat”, „Cununa cu Diamante” a Ilfovului a poposit la Domneşti. Şi pentru că geografia şi istoria îşi împletesc, de milenii, destinele, „slujitorii” ştiinţei Planetei Albastre şi cei ai lui Clio – muza Istoriei –  şi-au dat mâna cu ocazia celei de-a XVII-a ediții a acestei manifestări ştiinţifice. Ce a rezultat din această colaborare fructuoasă vă voi povesti, în cele ce urmează.

 

Colindând prin istorie, pe meleaguri domneştene

Profesorul Cristina Ghiţă, inspector şcolar şi preşedintele SGR Ilfov, este, de câţiva ani încoace, sufletul acestui simpozion. Iar pasiunea ei pentru geografie se simte întru totul, în fiecare moment al desfăşurării evenimentelor. La Domneşti, ca de fiecare dată, le-a pregătit participanţilor, pe lângă o organizare ca la carte, şi mici surprize. Ziua a început cu vizitarea unor obiective din comună, precum şi a împrejurimilor acesteia. Astfel, am fost oaspeţii „Curţii Domneşti”, un cartier rezidenţial cu o arhitectură aparte, cu un stil specific, pe care, Cristina Ghiţă l-a caracterizat ca fiind  „românesc neoclasic”. Popasul următor a fost la biserica – monument istoric cu hramul „Sf. Parascheva”. Lăcaşul a fost ctitorit de boierul sluger  Petru  din Ciorogârla şi fiul său Matei, în anul 1622, după cum ne-a povestit prof. de istorie Ştefan Florin Tatu, de la Şcoala gimnazială „Gh. Corneliu”, din Domneşti. Construită în formă de „navă”, biserica, grav afectată de cutremurul din 1977, trebuie reabilitată şi se distinge prin pictura sa unică, dar care, acum, după mai bine de 4 veacuri,  are nevoie stringentă de restaurare. Din păcate, aşa cum le-a spus preotul paroh Dan Corniţescu oaspeţilor săi, Ministerul Culturii şi Cultelor nu dispune de fondurile necesare…

 

Locul unde Vodă Caragea a fugit de ciumă

Peste drum de lăcaşul încărcat de istorie, am făcut cunoştinţă cu un alt reper al trecutului comunei. Despre el ne-a vorbit prof. Iulian Enache.  Este vorba de curtea domnească zidită aici, în anii 1813-1814, de penultimul domn fanariot, Caragea Vodă, cunoscut mai ales pentru cumplita ciumă care a bântuit Ţara Românescă, pe vremea domniei sale. Din locul de refugiu din faţa ciumei a mai rămas doar un corp de clădire, închiriat actualmente unor întreprinzători turci. Cum contractul va expira în curând, viceprimarul Costel Ştefan ne-a spus că Primăria intenţionează să restaureze clădirea şi să amenajeze aici un muzeu al localităţii. Prof. Enache a mai amintit şi de un chiup pentru alimente, un vas de lut aparţinând Culturii Gumelniţa, descoperit pe teritoriul Domneştilor, aflat la Muzeul Naţional de Istorie. Aşadar, putem spune că pe aceste meleaguri ale aşezării ilfovene istoria „musteşte” în vestigii şi fapte.

Lunca Argeşului, între sălbăticie şi modificările antropice

Următorul popas al micii noastre „excursii” a fost Lunca Argeşului, ce mărgineşte, spre vest, aşezarea ilfoveană. Aici am vizitat staţia de epurare a apelor uzate, aflată în curs de finalizare, unde am aflat că această investiţie are ca scop tocmai protejarea apelor râului de poluarea cu ape menajere. Geografii s-au interesat de impactul asupra mediului şi de eficienţa acestei intervenţii antropice asupra geografiei locului şi au aflat că ea este benefică pentru mediu. Apoi, mergând de-a lungul digului care străjuieşte Argeşul, am putut admira sălbăticia peisajului de dincolo de această stavilă menită să apere comuna de inundaţii.

 

Ilfov – cununa de diamante care ”îmbrăţişează” Bucureştii

La capătul acestei „drumeţii”, am ajuns la modernul şi ospitalierul Centru de Conferinţe Bucureşti, situat la poalele pădurii Ţegheş. În curtea centrului, dăm cu ochii de una din surprizele pregătite de organizatori: un berbecuţ rotofei, care sfârâia înfipt în proţap. În aer pluteau efluviile mirodeniilor cu care fusese bine împănată jertfa adusă ştiinţei mamei Terra, spre „revolta” sucurilor noastre gastrice. Am intrat în sala de conferinţe cu încrederea că, după „porţia” copioasă de ştiinţă geografică, vom avea parte şi de una dintre minunile gastronomice pe care le nutreşte, la propriu, frumoasa noastră planetă. La prezidiu au luat loc oaspeţi de seamă: prof. univ. dr. Mihai Ielenicz, preşedintele Societăţii de Geografie din România, prof. dr. Steluţa Dan, inspector şcolar general pentru geografie, în cadrul MECS, prof. Coca Codreanu, inspector general al ISJ Ilfov, Alexandrina Niţă, director al DJCP Ilfov, prof. Ionela Ştefan, dir. Şcolii „Gh. Corneliu”, din Domneşti şi viceprimarul comunei, Costel Ştefan. În sală s-au aflat și mulți reprezentanţi importanţi ai învăţământului ilfovean, cum ar fi directorul CCD, prof. dr. Florin Petrescu, sau prof. Ramona Mangu, preşedintele Sindicatului Învăţământ Ilfov (FSLI).

În cuvântul de întâmpinare, Cristina Ghiţă le-a urat bun venit participanţilor, anunţând apoi tema simpozionului – „Aportul geografiei pentru o societate în schimbare. Context şi provocări”. Preşedintele SGR Ilfov a ţinut să mulţumească autorităţilor locale, Consiliului local, primarului Ninel Constantin Boşcu şi viceprimarului Costel Ştefan, pentru sprijinul deosebit acordat în organizarea acestei manifestări.

 

Geografia, Istoria  şi Educaţia, împletite în cununa profesionalismului ştiinţific

Au urmat apoi câteva ore deosebit de interesante, care au acaparat total atenţia participanţilor. Astfel, prof. univ. Mihai Ielenicz ne-a vorbit despre viaţa şi activitatea unuia dintre marii noştri geografi şi etnografi, George Vâlsan, Cristina Ghiţă a prezentat „Reperele geoarheologice din perimetrul localităţii Domneşti”, în timp ce prof. Florin Tatu a scos în evidenţă „Reperele spirituale domneştene”. Despre efectele modificărilor antropice asupra pădurilor ilfovene de pe teritoriul comunei Periş ne-a atras atenţia prof. dr. Marius Florin Marcu, vicepreşedinte SGR Ilfov, în a sa lucrare „Reconstituirea peisajului geografic din nordul judeţului Ilfov”, pentru ca istoria să intervină în forţă, prin comunicarea prof. dr. Stan Stoica, de la Şcoala nr. 2, Jilava, despre „Fortul nr. 13 Jilava. Posibilităţi de valorificare turistică”. Despre un proiect deosebit de interesant, aflat în curs de desfăşurare,  a vorbit prof. metodist Marius Sebe, de la CCD Ilfov, în lucrarea „Elemente de ornamentică şi artă tradiţională decorativă, în localitatea Brăneşti. Următoarele două vorbitoare au tratat o temă foarte importantă: metodica predării geografiei. Astfel, prof. Coman Sica, Şc. nr. 1, Pantelimon, a atras atenţia asupra „Rolului interdisciplinarităţii în predarea geografiei”, iar prof. Maria Drăghici, de la Şc. „Discovery”, Voluntari, ne‑a povestit cum învaţă elevii să cunoască mediul geografic înconjurător prin „Aplicaţii practice în orizontul local”. În fine, col. Nicolai Mazăre, vicepreş. al Asociaţiei Cultul Eroilor „Regina Maria”, a propus o colaborare între SGR şi această Asociaţie, subliniind importanţa dezvoltării turismului istoric, a cunoaşterii şi cinstirii eroilor neamului, în rândurile elevilor.

 

Un final pe cinste

Iar după ce ne-am „hrănit” mintea cu atâtea lucruri minunate, am purces a ne hrăni și trupul cu delicatesele pregătite de gazdele noastre. Și nu trebuie să vă mai povestesc cât de bine s-au armonizat bucăţelele suculente de berbecuţ rumenit, cu mi­nunatul spectacol oferit de talentatele fetiţe din ansamblul „Zestrea ilfoveană”, din Domnești, pregătite de prof. Eugenia Moise Niculae, care ne-au „hrănit” și sufletul… Un eveninement pe care, sunt sigur, mulţi dintre noi l-ar dori repetat în fiecare zi…