Strada Câmpia Libertății

O legislație absurdă cu consecințe dezastruoase

Primăria orașului Bragadiru se confruntă cu o situație foarte neplăcută, a cărei apariție nu a fost generată din vina administrației locale. Este vorba de 22 de străzi din cartierele Ghidiceni și Independenței, ale căror lucrări de modernizare au fost stopate în urma unei decizii a Curții de Apel București, care a obligat autoritatea contractantă (primăria – n.r) să reevalueze ofertele executanților pentru acest proiect.

Articol apărut în nr. 389 al Jurnalului de Ilfov, ediția print

Fără doar și poate, cauzele acestei situații rezidă în legislația prin care sunt stabilite procedurile de atribuire acontractelor pentru lucrări de interes public. Din cauza respectivelor prevederi legislative, în România a luat naștere o„instituție” nouă: instituția contestațiilor. Putem afirma chiar că a apărut și o deviză în acest sens: „Nicio licitație fără contestație”. Drept urmare, din acest motiv, administrațiile publice se confruntă cu multiple amânări ale proiectelor de infrastructură, care determină un noian de neajunsuri și care creează neplăceri atât edililor, cât și beneficiarilor, adică cetățenii. Mai mult, au fost situații în care s-au pierdut finanțări cu bani europeni, pentru că administrațiile locale nu au avut posibilitatea să se încadreze în termenele proiectului respectiv. Din păcate, nici orașul Bragadiru nu a fost scutit de aceste neajunsuri și neplăceri.

O scurtă istorie

Afirmațiile mele de mai sus sunt susținute și confirmate de ceea ce s-a întâmplat la Bragadiru. Astfel, primăria orașului a inițiat, în luna martie a anului 2016, „procedura de atribuire a acordului cadru de lucrări având ca obiect «Proiectare și execuție lucrări drumuri în orașul Bragadiru, județul Ilfov, pe o durată de 4 ani», în vederea modernizării străzilor din cartierele noi, respectiv Independenței și Ghidiceni”, cum se spune într-un document al primăriei. Cu acest prilej, a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) anunțul de participare 166895/23.03.2016. În urma acestei acțiuni, au fost înregistrați 21 de ofertanți. Procedura de evaluare a ofertelor a fost monitorizată și coordonată de Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) și a durat până în data de 2 mai 2017. În acel moment, a fost semnat un acord-cadru de lucrări de proiectare și execuție cu 3 operatori economici, în vederea asigurării unui sistem concurențial la atribuirea contractelor subsecvente de lucrări. Toate bune și frumoase, numai că… a apărut și inevitabila contestație, depusă de unul dintre cei trei operatori economici semnatari ai acordului-cadru. Contestația a ajuns în justiție, iar în data de 14 septembrie 2017 Curtea de Apel București pronunță Decizia nr. 3406, prin care obligă autoritatea contractantă să reevalueze ofertele. În urma acestei decizii, lucrările începute în vara lui 2017 pe trei dintre cele 22 de străzi, Mugurelui, Biruinței și Aleea Biruinței, au fost sistate. În data de 14.11.2017, în urma reevaluării ofertelor, autoritatea contractantă a încheiat un alt contract subsecvent de lucrări (proiectare și execuție). În prezent, societatea semnatară a contractului se află în faza de proiectare în vederea eliberării unei noi autorizații de construire și inștiințare a Inspectoratului de Stat în Construcții pentru demararea lucrărilor, care vor începe după ce avizele amintite vor fi obținute.

„Epopeea” obținerii unor avize

Astfel au stat problemele în cazul celor 22 de străzi – 10 în cartierul Ghidiceni și 12 în cartierul Independenței, cu o lungime totală de 12.808,6 m. Proiectul de modernizare a sistemului rutier și pietonal este, însă, mult mai amplu. El include un număr total de 103 străzi din zonele rezidențiale noi și este, așa cum ne-a precizat primarul Vasile Cimpoeru, eșalonat pe o perioadă de 4 ani. „A fost aleasă această variantă pentru a nu mai organiza licitații anuale, deoarece aceste proceduri durează foarte mult”, ne-a spus primarul. Greul, însă, de-abia acum începe. Despre piedicile cu care se confruntă primăria și despre câte demersuri trebuie întreprinse pentru a obține avizele necesare de la alte instituții și companii de stat și private pentru a demara lucrările de asfaltare ne-a vorbit arhitectul-șef al orașului Bragadiru, Adrian Sorin Măgureanu. „Faptul că noi am anunțat această licitație ne împiedică să mai facem orice intervenție pe aceste străzi. Curtea de Conturi ne-a atras atenția că aceasta înseamnă dublă finanțare. De ce ai plombat tu strada, când știi că ai contract de asfaltare? Aceasta este marea problemă, că noi nu mai putem să intervenim. Și nu este vina noastră, alți factori au generat această situație”, ne-a spus arhitectul-șef.
Un alt aspect care „pune bețe în roate” primăriei este acela că străzile respective sunt traversate de o serie de conducte. Pentru a demara lucrările de asfaltare cât mai repede, din întregul pachet au fost emise autorizații pentru anumite zone, în funcție de dificultatea obținerii avizelor. „Avem pachete cu avize minimale, dar avem, de exemplu, și Transgaz-ul. Pentru un aviz la Transgaz depunem documentația în Giulești, apoi aceasta ajunge prin curierul lor la Mediaș, iar de acolo, când își aduc aminte, trimit înapoi și, neștiind unde e Bragadiru, primim anumite condiționări de ne costă un metru din zona care traversează conducta cât toată strada. Dar asta nu e totul. Mai avem și Conpet-ul, Apa Nova, Electrocentrale, CFR-ul etc. De exemplu, pe Gladiolelor există un apeduct, iar Apa Nova nu ne dă aviz decât dacă facem ditamai structura de protecție a apeductului. Astfel ajungem la niște costuri pe care în vecii vecilor bugetul nostru nu-l va putea suporta. De aici apare nemulțumirea cetățenilor, care nu înțeleg că odată ce ai pornit o licitație nu mai poți efectua alte lucrări”, ne-a explicat arh. Adrian Sorin Măgureanu.

De ce nu se pot amenaja trotuare

O altă problemă ridicată de cetățeni este lipsa trotuarelor. Am aflat însă de la arh. Măgureanu că și aici apar anumite impedimente, care nu țin de primărie. „Eu am un cadastru. Investiția o pot realiza doar pe terenul primăriei. Prin reglementările urbanistice, cetățenilor li s-a cerut retragerea împrejmuirilor, pentru a se face acel profill al străzii care a fost stabilit prin PUG. Retragerea aceea de la asfaltul pe care l-am turnat noi, cu lățimea de 3-4 metri, cât era în domeniul public, este împărțită între un număr mare de proprietari. Degeaba dacă majoritatea este de acord să se retragă, dar un singur cetățean refuză, noi nu putem să amenajăm trotuare, pentru că primăria NU are voie să facă investiții pe o proprietate privată! Încă un lucru pe care oamenii nu vor să-l înțeleagă!”, ne-a arătat arhitectul-șef.

Despre apa pluvială și canalizarea menajeră

Am mai aflat că locuitorii cartierului Independenței se mai confruntă și cu altă problemă: inundațiile produse de precipitații. Deseori, primăria trebuie să intervină cu zeci de utilaje pentru a evacua apa care se strânge în zonă, în urma unor ploi mai abundente. Oamenii doresc rezolvarea acestei probleme, dar și aici autoritățile întâmpină o serie dedificutăți. Una dintre cauzele inundațiilor dese este expusă într-un studiu de fezabilitate cu privire la modernizarea străzilor din acest cartier. Astfel, studiul arată că, în conformitate cu Studiul Geotehnic, „hidrogeologia zonei se caracterizează prin existența unei pânze freatice superficiale, care se găsește cantonată în nisipuri. Nivelul apei se află la adâncimi cuprinse între 7-10 m de la suprafața terenului și este alimentată din infiltrații de la suprafață și din râul Ciorogârla”. Mai mult, viceprimarul Grigore Marian Dumitru ne-a povestit că, înainte de 1989, pe teritoriul acestui cartier se afla o… orezărie! În aceste condiții, este de înțeles ce se întâmplă aici în privința inundațiilor frecvente. În această privință, iată ce ne-a precizat arh. Adrian Sorin Măgureanu: „Cetățenii nu vor să înțeleagă că apa pluvială nu poate fi captată și introdusă în rețeaua de canalizare menajeră. Trebuie amenajată o rețea separată. Mai mult, CNAIR, deși noi, în ultimii ani, am eliberat două certificate de urbanism pentru această companie, în vederea amenajării de rigole pe DN 6 pentru captarea apei pluviale, nu s-a întâmplat nimic. Dacă aceste rigole ar fi existat, cum era normal și legal, nouă ne-ar fi fost foarte la îndemână să ne branșăm la acest sistem, care ar fi putut deversa în cele două râuri, Sabar și Ciorogârla. Problema mare, însă, este între București și Centură. Aici, orice proiect de captare a apelor pluviale implică costuri enorme de subtraversare a Centurii și de pompare către Ciorogârla. Din cartierul Independenței sunt aproape 10 km. De aceea, noi încercăm să găsim o finanțare pentru apa pluvială. Am estimat că am avea nevoie de circa 7 milioane de euro, cam cât este bugetul anual al primăriei Bragadiru.”Din toată această relatare nu se poate trage decât o singură concluzie: cu riscul de a mă repeta, cetățenii afectați trebuie să înțeleagă că în toată această situație nu este vorba de nepăsarea, delăsarea, reaua-voință sau incompetanța autorităților locale, ci de anumite prevederi legislative care nu oferă alternative la astfel de blocaje apărute ca urmare a unor contestații care, deseori, se dovedesc nejustificate. Acesta este mesajul reprezentanților primăriei către cetățeni, pe care îi asigură că se depun toate eforturile pentru ca, în această primăvară, lucrările de modernizare a sistemului rutier și pietonal să fie reluate.

  • delia

    pai e fooaaarte simplu: asa cum modifica Codurile Penale si alte legi intr-o saptamana pot modifica legislatia privind licitatiile si contestatiile astfel incat toate sa se judece pe repede inainte. De ce nu cer colegilor de partid modificarea legilor?!