Ziua mărcii poștale românești este sărbătorită, în fiecare an, la 15 iulie, amintind, astfel, data la care, în anul 1858, au fost tipărite primele mărci poștale românești, în Moldova. Anul acesta, Ziua Mărcii poștale românești comemorează centenarul luptelor de la Mărăști, Mărășești și Oituz.
În urmă cu 100 de ani, victoriile purtate de armata română pe câmpurile de luptă de la Mărăşti, Mărăşeşti și Oituz, acte de vitejie și sacrificiu au fost pași care au condus la desăvârșirea procesului de edificare a Statului Național Român.
Romfilatelia celebrează un secol de la momentele decisive din destinul istoric al României, lansând cu prilejul aniversării Zilei Mărcii Poștale Românești o emisiune comemorativă, ce reunește aceste momente importante, sub titul sugestiv Ziua Mărcii Poștale Românești „1917 – Pe aici nu se trece!”.
Acest proiect filatelic este disponibil în rețeaua de magazine a Romfilatelia, din Bucureşti, Bacău, Braşov, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara, precum şi în magazinul online http://romfilatelia.ro/store/, începând de vineri, 14 iulie 2017 și cuprinde două mărci poștale și un album filatelic.
Refăcând firul evenimentelor de la acea vreme, bătălia de Mărăști a început în ziua de 11 iulie (24 iulie, pe stil vechi) 1917, cu o puternică mobilizare a artileriei, care a cauzat distrugeri însemnate dispozitivului inamicilor. Ofensiva de la Mărăşti a fost o adevarată capodoperă de artă militară, care a evidenţiat calităţile de comandant ale generalului Alexandru Averescu. Frontul duşman a fost distrus pe o lăţime finală de 30 de km şi o adâncime de 20 de kilometri. Au fost eliberate peste 30 de localităţi. Victoria de la Mărăşti a probat calităţile deosebite ale ostaşilor români, ale comandanţilor de diferite ranguri şi a avut deosebită semnificaţie morală, reprezentând, într-un anume fel, o revanşă faţă de suita de înfrângeri din toamna anului 1916.
Bătălia de la nord de Focşani, cunoscută în istoriografie ca „bătălia de la Mărăşeşti”, a fost cea mai mare confruntare de pe Frontul român din vara anului 1917 şi una dintre cele mai ample purtate de Antanta în acelaşi an.
Pe frontul de la Mărăşeşti s-a remarcat Ecaterina Teodoroiu, al cărei chip este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei. Începutul războiului o găseşte la spitalul din Târgu Jiu, unde, ca infirmieră, acorda îngrijiri răniţilor, printre care se afla și fratele său, Nicolae. Moartea acestuia o detemină să intre, efectiv în luptă ca soldat activ. În data de 9/22 august 1917, în fruntea unui pluton de infanterişti pornit la atac, cade lovită de gloanţele inamicului. La Târgu Jiu, în Piaţa Prefecturii Gorj, i-a fost dedicat un monument, în semn de recunoștință pentru sacrificiul său.
Conducerea trupelor române a fost încredinţată generalului Eremia Grigorescu, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 8 lei, cel care, în prima bătălie de la Oituz, lansase îndemnul eroic: „Pe aici nu se trece!”. Pe câmpul de luptă – dar și pentru totdeauna în istoria noastră – aceste cuvinte au intrat în conştiinţa neamului, ca expresie a jertfei Armatei Române.
Generalul Eremia Grigorescu se stinge din viață în anul 1919, fiind înmormântat, conform dorinţelor sale, lângă ostaşii eroi din Mausoleul de la Mărăşeşti.
Concomitent cu acţiunea de la sud de Carpaţi, inamicul a trecut la ofensivă şi pe valea Oituzului, pentru a străpunge apărarea trupelor româno-ruse de aici şi a face joncţiunea cu trupele ce avansau pe valea Siretului. Zilele de 29-31 iulie/11-13 august 1917 au fost cele mai grele din bătălia Oituzului. Rezistenţa tenace a apărătorilor, coroborată cu măsurile eficiente întreprinse de Marele Cartier General şi Armata 2 de întărire a dispozitivului, au contribuit la înfrângerea armatelor inamice.
Prin luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz din “vara de foc” a anului 1917, armata română a demonstrat că era pregătită gata să salveze existența statului român, până la capăt, cu prețul vieții.
Această emisiune de mărci poștale este completată de un plic prima zi iar ca forme de machetare au fost folosite coala de 32 de timbre, minicoala de 5 timbre și o vignetă.
Produsul special al emisiunii este albumul filatelic, realizat în tiraj limitat de 245 de exemplare şi echipat cu blocul de 2 timbre al emisiunii și plicul „prima zi”, având ştampila „prima zi” aplicată în clar în folio aur. Fiecare element este numerotat de la 001 la 245.
Primul timbru din lume a apărut în Marea Britanie şi s-a numit Penny Black. Optsprezece ani mai târziu, la 15 iulie 1858 a apărut prima emisiune de mărci poştale româneşti intitulată Cap de bour, formată din patru valori: 27, 54, 81 și 108 parale. Emisiunea a fost tipărită în Moldova şi reproduce semnul heraldic de pe stema statului. A intrat în circulație la 22 iulie/3 august 1858, iar la 31 octombrie 1858 a fost retrasă, se arată în volumul „Istoria României în date” (2003), scrie Agerpres.ro.
Marca poștală a avut un puternic impact în țara noastră, iar în perioada de domnie a lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866), a intrat în spațiul românesc un nou obicei, cel al colecționării mărcilor poștale. Atât colecționarii cât și comercianții de tutun vindeau mărci poștale, respectiv Capul de Bour, Principatele Unite sau Cuza. În scurt timp, au început să fie înființate diverse societăți sau cluburi filatelice, cu o activitate mai intensă la începutul secolului al XX-lea, care satisfăceau nevoia de comunicare și de schimburi dintre colecționari, menționează Romfilatelia.ro
În prezent, Capul de bour reprezintă, alături de drapel, imn, stemă și monedă, unul dintre simbolurile noastre naționale.
De-a lungul timpului, Romfilatelia, instituția desemnată să emită timbrele și efectele poștale românești, a lansat emisiuni filatelice dedicate atât personalităților românești, cât și evenimentelor sau momentelor care au marcat istoria, cultura și spiritualitatea țării noastre de-a lungul timpului.
