Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București – Ilfov, în faza primei consultări publice
După conturarea formei finale a PMUD BI, CJI și CGMB și vor asuma documentul prin votul consilierilor județeni, respectiv municipali
Sâmbătă, 16 ianuarie a.c., pentru aproape 4 ore, sala JA103 a Facultății de Transporturi din cadrul Politehnicii București s-a dovedit neîncăpătoare pentru prima consultare publică asupra Planului de Mobilitate Urbană Durabilă București-Ilfov (PMUD BI). Pentru că, alături de autorități locale și județene, din Ilfov și din Capitală, de reprezentanți ai BERD sau ai Ministerului Dezvoltării, de transportatori publici sau privați din regiune, în sală s-au aflat numeroși reprezentanți ai societății civile care doresc să se implice în conturarea unui PMUD cât mai aproape de motto-ul enunțat în fundamentarea documentui, și anume: ”Planificare pentru OAMENI”!
Concret, PMUD BI reprezintă Strategia de transport pentru regiunea București-Ilfov, care are ca scop îmbunătățirea accesibilității și buna integrare a diferitelor moduri de mobilitate și transport, un document complementar Planului Urbanistic General, folosind un model de transport (software de simulare), incluzând lista măsurilor/proiectelor de îmbunătățire a mobilității pe termen scurt, mediu și lung și fiind o pre-condiție pentru finanțarea viitoare din fonduri europene pe POR și Programul Operațional Infrastructură Mare.
”Detaliat, despre PMUD vor vorbi specialiștii. Eu, însă, mi-aș dori ca, după această zi, să fim toți convinși de nevoia urgentă a acestui plan, pentru că acum se văd lipsa unei viziuni de dezvoltare a regiunii, a unui plan de amenajare a teritoriului, lipsa unui plan de mobilitate urbană. După ce vom alege cea mai bună variantă, vom putea avea o metropolă așa cum vedem prin Europa, atunci când plecăm afară din țară”, a spus Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov (CJI). Acesta a fost completat de Dan Darabont, viceprimar al Capitalei, care a apreciat inițiativa CJI (de consultare publică), vorbind despre ”o dovadă de respect pentru cultura dialogului”. ”Avem pe masă o viziune, o bază de discuție căreia i se pot aduce îmbunătățiri și poate fi făcută așa cum trebuie”, a spus Darabont. În continuare, Liviu Băileșteanu, din partea Ministerului Dezvoltării, a vorbit despre interesul mare pentru documentații privind planuri de mobilitate urbană durabile, iar Dana Ionescu, reprezentant al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare a prezentat, foarte succint (varianta în dezbatere având peste 700 de pagini), conceptul și strategia PMUD BI.
O planificare concentrată pe oameni și pe satisfacerea nevoilor acestora legate de mobilitate
PMUD BI vizează toate formele de transport din regiune – motorizat și nemotorizat, pasageri și marfă, în mișcare și în staționare, precum și public și privat. Etapele parcurse până acum au fost colectarea datelor și prime consultări cu factorii implicați, elaborarea modelului de transport – pe baza unui software, analiza datelor și identificarea problemelor de mobilitate, analiza resurselor bugetare disponibile pentru perioada 2015-2030, identificarea măsurilor și proiectelor propuse – grupate în 3 scenarii alternative, analiza acestor 3 scenarii, cu modelul de transport, analiză cost-beneficiu și analiză multi-criterială, determinarea, apoi, a unui scenariu optim și dezvoltarea acestuia sub forma PMUD. În acest moment, PMUD BI se află la faza consultării publice cu toți actorii implicați și inițierea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. Etapele următoare pentru realizarea formei finale sunt: revizuirea planului și aprobarea acestuia prin hotărâre a CJI și hotărâre a CGMB. De altfel, această etapă finală, reprezintă chiar asumarea acestui document strategic – termen care a suscitat mari discuții, în cadrul consultării publice de sâmbătă – societatea civilă cerând ferm CJI și PMB să își asume PMUD.
Transport rapid cu autobuzul Buftea – Străulești
Pentru dezvoltarea rețelei de autobuze și troleibuze sunt analizate, așa cum arătam mai sus, realizarea coridorului de transport rapid cu autobuzul Buftea – Străulești, valoarea proiectului fiind de 40 de milioane de euro plus TVA sau a coridorului de transport rapid cu autobuzul pe ruta Măgurele – Gara de Nord, un proiect cu o valoare de 68 de milioane de euro plus TVA.
Reorganizarea RATB și înfințarea ATMB
Prevederile generale pentru partea de ”creare și implementare a unui nou program de transport pentru sistemul de transport public din Ilfov”, cu o valoare de 55 de milioane de euro plus TVA, fac referire la: înființarea Autorității de Transport Metropolitan București (ATMB), reorganizarea RATB din regie autonomă în companie comercială, deținută de CGMB și modernizare instituțională; dezvoltarea sistemului de management al traficului prin extinderea acestuia la toate intersecțiile, acordarea de prioritate mijloacelor de transport în comun; instalarea de camere video în mijloacele de transport în comun; promovarea unui sistem de transport public unitar printr-o politică zonală de tarifare, cu niveluri de prețuri ce se apropie de media europeană de 50% recuperare tarif călătorii.
Trasee ilfovene de agrement, pentru biciclete
Referitor la pistele pentru biciclete, amintim aici doar proiectele ”City Center to Smart City II”: Șos. Alexandriei – Măgurele (6,2 km) sau ”Bucharest to Ilfov: Ring Road – Voluntari – Doamna Ghica” (7 km). Sau înființarea rețelei de agrement pentru biciclete pe trasee precum Lacul Cernica, Lacul Chitila și Lacul Mogoșoaia, traseul Pădurea Băneasa – Căldărușani sau traseul Pădurea Băneasa – Snagov.
Strategia de parcare
Strategia de parcare prevede, printre altele, crearea de parcări de tip ”Park&Ride” la stațiile cheie de transport public (intrările în București, de pe A1, A2 și A3, stația feroviară Progresul și Poarta Intermodală DN5; AIHC/Otopeni/Poarta Intermodală DN1; Extensia M2 și Poarta Intermodală DJ208) – 24 de milioane de euro plus TVA.
Sau, majorarea tarifului de parcare pentru parcările publice din oraș. „Consultantul a introdus o taxă mai mare de parcare, de 18 lei/zi sau de 4 lei/oră în zona centrală a Capitalei. Astfel de costuri sunt destul de rezonabile în comparație cu alte orașe europene, dar totuși ușor mai mari decât nivelul acceptat în prezent în București. Se așteaptă ca implementarea unei astfel de politici de parcare în Centrul orașului și mai târziu în alte regiuni ale orașului să influențeze alegerea modului de transport – forțând conducătorii auto să se îndrepte spre moduri de transport mai sustenabile. În plus, taxele de parcare vor oferi autorităților noi venituri, care vor fi investite înapoi în sistemul de transport“, se arată în document.
O selecție de măsuri propuse prin PMUD în Ilfov și Capitală
Câteva dintre proiectele propuse de Planul de Mobilitate Urbană Durabilă București – Ilfov 2016-2030 se referă, spre exemplu, la:
Ü dezvoltarea rețelei de tramvai, cu achiziționarea de tramvaie noi, reabilitarea depourilor și a stațiilor;
Ü dezvoltarea rețelei de metrou: M6 – legături cu aeroporturile Băneasa și Otopeni; M5 – Drumul Taberei până în Pantelimon, cu: Eroilor – Iancului – orizont 2023; Iancului – Pantelimon – orizont 2030; M4 spre Bucureștii Noi – faza a doua; extinderea M2, în Pipera, cu două stații; extinderea M3 Păcii, cu 4 stații; reabilitarea a 51 de stații de metrou și dotarea cu material rulant;
Ü dezvoltarea rețelei de autobuze și troleibuze: un transport rapid cu autobuzul pe ruta Buftea – Străulești și Măgurele – Gara de Nord, benzi dedicate, modernizarea rețelei de troleibuze și a stațiilor; achiziția de autobuze etc.;
Ü piste și facilități pentru biciclete, respectiv spații pietonale;
Ü reabilitarea și extinderea rețelei de drumuri, inclusiv județene;
Ü strategie de parcare;
Ü crearea și implementarea unui nou program de transport public în Ilfov;
Ü sau înființarea Autorității de Transport Metropolitan București.
Această scurtă selecție, prezentată de Dana Ionescu, l-a nemulțumit pe Octavian Udriște, cunoscut specialist, cu vastă experiență în calea ferată și metrou și l-a determinat să afirme că, ”după modelul Master Planului Național de Transport, și în PMUD BI, calea ferată a regiunii este ignorată”.
De altfel, chiar reprezentata BERD a precizat că, PMUD BI propune investiții de circa 7 miliarde de euro, din această sumă, 3,5 miliarde de euro urmând să fie investite în extinderea metroului, iar restul pentru proiectele dezvoltate de autoritățile locale pentru transportul public de suprafață, managementul traficului, benzi de biciclete etc.
Multe, multe pasaje!
Extinderea rețelei de drumuri face referiri la construirea conexiunii rutiere dintre A3 și Aeroportul Henri Coandă, un proiect cu o valoare de 22 de milioane de euro plus TVA sau modernizarea drumurilor județene – 100 de milioane de euro plus TVA. Ca proiecte de rezervă sunt prezentate construirea unor pasaje denivelate pentru fluidizarea traficului în principalele puncte de intersecție între drumurile județene, naționale, Centura București (CB) precum și intersecția cu linia ferată: pasaj rutier CB – Măgurele (lărgire la 4 benzi) plus bretele de acces, pasaj rutier CB – Bragadiru (bretea de acces stânga), pasaj rutier CB – Chitila (construcție nouă), pasaj rutier subteran CF: Chitila (zona industrială), realizare bretea întoarcere (Chitila) DN 7 – Str. Libertății (sub podul CF existent), pasaj rutier CB – Mogoșoaia (construcție nouă), pasaj rutier CF – Buftea (DJ 101), pasaj rutier CF – Buftea (DJ 602), pasaj denivelat (Pantelimon) CB – DJ 301, pasaj rutier denivelat (Popești- Leordeni) CB – DN 4 (cu posibilitate de gabarit depășit), pasaj rutier denivelat (Berceni) CB – DJ 401 (cu posibilitate de gabarit depășit, pasaj rutier denivelat (Popești- Leordeni) șos. Berceni – Str. Drumul Fermei, modernizare pasaj rutier Balotești – Corbeanca (Prisma) și pasaj denivelat DN1 – Balotești. Valoarea calculată a proiectelor este de 130 de milioane de euro plus TVA.
Tramvai între Bragadiru și Voluntari, prin centrul Bucureștiului!
La partea de extindere a rețelei de tramvai, PMUD apreciază că acesta este cel mai competitiv mijloc de transport de suprafață. Punctual, se propun, spre exemplu, proiecte precum: dezvoltarea unui nou culoar de tramvai pe ruta Bragadiru – Voluntari prin centrul Capitalei. Acesta va avea o lungime de 21 km și este echivalent cu magistrala de metrou M7. Valoarea proiectului este calculată la 426 de milioane de euro, fără TVA. Sau, dezvoltarea unui nou culoar de tramvai pe ruta Popești-Leordeni – Piața Victoriei, pe o lungime de 13 km, asigurându-se astfel, un transport rapid, care în prezent lipsește, pe direcția SE-NV pentru conectarea orașului Popești -Leordeni cu centrul Bucureștiului. Valoarea proiectului este de 334 de milioane de euro plus TVA.
Planul de Mobilitate Urbană Durabilă 2016‑2030 (PMUD) Regiunea București – Ilfov poate fi consultat pe site-urile Consiliului Județean Ilfov: www.cjilfov.ro sau Primăriei Capitalei: www.pmb.ro sau pe pagina de Facebook a PMUD BI.
