Primarul Niculae Cismaru era în birou făcând liste după liste pentru bugetul anului 2014. Era prioritatea zilei, după primul val de viscol de sâmbătă-duminică şi înaintea celui de-al doilea de miercuri-joi.
O problemă rece: gazele…
Şi sosirea echipei Jurnalului de Ilfov i-a picat mănuşă, pentru că era supărat. Motivul: facturile la gaze ale brăneştenilor nemulţumiţi. „Preţurile nu au fost corecte la gaze pentru luna trecută! Sunt o grămadă de plângeri din judeţ din mai multe localităţi, Brăneştiul, inclusiv. Cetăţenii au făcut sesizări peste sesizări privind facturile la gaze şi consilierii locali au pus în discuţie preţul gazului pe luna decembrie care a venit în factura lunii ianuarie. Nu se poate ca în luna noiembrie să avem 300 lei de plată pentru consumul de gaze al unei case şi în decembrie, la aceeaşi temperatură cu statistici şi buletine oficiale și să avem cu 80% cost suplimentar, adică 540 lei! Am sunat la Gaz Sud şi au spus că au cerut şi ei un certificat suplimentar de calitate al gazului distribuit. Nu încălzeşte pe nimeni chestia asta, căci banii înapoi nu se pot da”, spune Nicu Cismaru.
…şi două calde: bugetele
Cu toate aceastea, primarul din Brăneşti povesteşte că are şi un motiv de mulţumire, care îndulceşte puţin amăreala pricinuită de facturile de gaze, şi anume, bugetele alocate. Nicu Cismaru explică: „Sunt mulţumit de bugetul alocat de Ministerul Învăţământului. Faţă de cel de anul trecut, cel de anul acesta a revenit la normalitate şi chiar i-am mulţumit doamnei inspector general Ilisie. Am avut şi sprijinul ambilor preşedinţi ai organizaţiilor de partid care alcătuiesc alianţa USL. Aici învaţă copii din Brăneşti, Bucureşti, Pantelimon, Găneasa, Fundulea şi Belciugatele şi toată lumea a înţeles că se face carte serioasă la Brăneşti şi că banii nu sunt pentru altceva. Continuăm modernizarea centralelor termice de la şcoli şi licee pe care am început-o acum un an şi sperăm ca în 15 februarie să finalizăm şi, astfel, să avem un consum de gaze mult mai mic. Şi mai am un motiv de mulţumire: cofinanţările acordate anul acesta de Consiliul Judeţean Ilfov. Avem bani pentru finanţare de proiecte în Brăneşti şi nu am cum să mă plâng”.
Experimentul „Brăneşti” în privinţa viscolului
Şi pentru că stăteam în aşteptarea celui de-al doilea val de viscol, l-am întrebat pe primarul comunei Brăneşti cum a trecut peste primul. „Patrulând. Şi nu doar eu, o dată cu viceprimarul Cornel Stancu în maşină, apoi el singur, apoi eu singur. Am patrulat continuu şi dacă nu făceam asta, satul Vadu Anei era închis, căci zăpada era de 40 cm. Iar acolo, în Vadul Anei sunt peste 200 de gospodării. Eu sunt adeptul patrulării. Şi când e viscol puternic, cum a fost sâmbătă, cu atât mai mult. Eu şi vicele ne duceam la Islaz şi ne uitam după dunga albă de pe şosea. Pe DN nu vedeai la un metru în faţă! Totodată, sunt şi adeptul închiderii circulaţiei, acolo unde se impune. Şi la noi poate trebuia, dar nu a fost atât de rău. Doar estul localităţii este mereu supus problemelor pe timp de iarnă, adică satele Islaz şi Vadu Anei.
Şi pentru că aţi mai scris în ziar, la jumătatea lui decembrie, că suntem pregătiţi pentru iarnă, astăzi, după primul viscol vă confirm că, da, a mers totul aproape ca la carte. Calculul trebuie făcut în funcţie de necesităţi: să poată intra ambulanţa şi maşina de pompieri. Şi vă spun că exact asta s-a întâmplat: sâmbătă, cam pe la orele 23 au fost pompierii şi Smurd-ul în Brăneşti. Din fericire, luase foc o singură cameră şi proprietarii reuşiseră să stingă focul, dar…de frică, omul a sunat şi la pompieri. Am spus mai înainte că a mers aproape ca la carte şi vă explic: s-a întâmplat să se ardă instalaţia electrică a unui tractor pe care îl închiriasem cu tot cu om pentru, ca el să fie răspunzător de un anume cartier din Brăneşti. Aşadar, a fost nevoie să luăm utilaj din altă zonă şi să-l relocăm acolo şi astfel efectivul total de utilaje pentru deszăpezire să nu fie diminuat. Neprevăzutul trebuie luat şi el în calcul, obligatoriu”, povesteşte Nicu Cismaru.
Cea mai bună idee: parazăpezile
Fericit de-a dreptul de eficienţa parazăpezilor, Nicu Cismaru ne îmbarcă în maşina lui şi ne duce să vedem la faţa locului. „Plasele acestea prinse de stâlpi din lemn s-au dovedit a fi extraordinare! Montate aici, vizavi de Makita, acestea au împiedicat zăpada să ajungă în curtea lor, pe când 50 de metri mai încolo, la o altă societate toată zăpada e în curtea lor. La anul pun în tot Brăneştiul, acolo unde bate viscolul şi sper ca prin discuţii cu factorii responsabilile de la Cji să reuşim să le montăm şi pe porţiunea de DJ care uneşte Islaz de Vadul Anei. Austria e plină de astfel de plase şi, iată, am verificat: se potrivesc şi Brăneştiului”, ne spune Nicu Cismaru.
Normalitatea unei ţări: perdelele naturale de protecţie şi utilajele proprii
Expert în drumuri, dintr-o experienţă profesională anterioară primăriei, Nicu Cismaru este o adevărată enciclopedie a raţionamentelor privind costurile şi efectele deszăpezilor corecte. „Deszăpezirea este strategie naţională şi este obligatoriu să se ia hotărâri inteligente pentru a diminua efectele devastatoare pe care le creează viscolul. Şi mă refer la crearea urgentă a perdelelor naturale de protecţie, cu tot ce împlică aceasta: exproprieri şi plantări. Apoi, compania de drumuri trebuie să aibă măcar 50% utilaje proprii, după cum şi CJI are trebui să aibă 50% utilaje proprii. Eu cunosc firme mari care nu au vrut să se ducă la licitaţia pentru deszăpezire pentru că sunt plătiţi doar dacă ninge. Nu cred că aceste contracte încheiate în momentul de faţă sunt corecte: eu ca firmă nu pot să duc 10 camioane, 20 de utilaje, cu salariaţi şi să nu fie plătiţi pentru că nu a nins. Atunci, eu ca firmă, de unde scot salariul omului pe care îl ţin legat de un utilaj de deszăpezire? Şi rovinieta cumpărată, cine o decontează? Asigurarea pe lună cine o suportă? Deci, dacă nu eşti plătit pentru că nu a nins, de unde să-ţi acoperi aceste cheltuieli? Nu e vorba de a plăti un milion pe ora de aşteptare, poţi să-i dai şi 10 lei, dar astfel firma poate să-şi acopere chltuielile minime. Altfel…e faliment curat!„
Aşadar, experienţe diverse şi consultări „din teritoriu” pot face ca lucrurile să se schimbe mai mult în sensul bun. Ilfovul are norocul unor primari care ştiu să măsoare de trei ori, să taie o dată şi să croiască alte haine comunelor lor. Iar Brăneşti face parte din această breaslă!
