Titlul de mai sus poate părea cel al unei lucrări științifice de specialitate, într-o oarecare măsură. Dar el vine să sublinieze o continuitate a locuirii de către oameni, a acestor meleaguri. De la așezarea din perioada Epocii Bronzului și până la comuna de astăzi s-au scurs aproape 4 milenii. Generație după generație, oamenii locului și-au împlinit menirea lăsată de Dumnezeu, fiecare stirpe lăsând moștenire urmașilor câte ceva din trecerea lor prin lume. Tot așa, și astăzi, cei care gospodăresc comuna Glina trudesc pentru ca semenii lor, de acum și din viitor, să să se bucure de un trai mai bun.
Glinà, în slava veche, înseamnă mâl, noroi. Semn că revărsările nărăvașe ale Dâmboviței lăsau în urmă ceva din preaplinul glodului cărat de apele înfuriate, din amonte. Poate acesta va fi fost și rostul Movilei, loc binecunoscut de „băștinași”, acela de a-i apăra de capriciile naturii pe cei care acum atât amar de vreme hălăduiau prin aceste ținuturi. Bunicul meu din partea tatălui, el însuși glinean, îmi povestea că Movila fusese ridicată, în vremuri de demult, de un neam de uriași, numit Novaci, care căraseră cu poala pământul, pentru a înălța acest dâmb. Povestea are un sâmbure de adevăr, pentru că în măruntaiele Movilei arheologii au descoperit vestigii ale unei culturi datând de aproape 4.000 de ani (1700 Î.H.), cultură care a fost botezată cu însuși numele comunei – Glina.
Înapoi, în contemporaneitate
Cu speranța că nu v-am plictisit cu acest excurs istoric, vă propun să aruncăm o privire asupra comunei Glina, de astăzi. Așa cum spuneam cândva, Glina este o așezare oarecum „oropsită”. Groapa de gunoi de la „Ochiul Boului” i-a adus o reputație negativă nemeritată. Așa se explică și faptul că, în ciuda apropierii de Cetatea lui Bucur, Glina nu a cunoscut explozia urbanistică post decembristă din celelalte localități limitrofe Capitalei. Astfel, a ajuns un fel de „rudă mai săracă” a așezărilor ilfovene, din punct de vedere edilitar, utilitar și urbanistic. Dar, asta nu înseamnă că pe cei aleși de locuitori să se îngrijească de bunul mers al „trebilor obștei” i-a cuprins deznădejdea în fața acestei situații și stau cu mâinile în sân. Mai mult, pentru că, din nefericire, primarul ales a plecat, pe neașteptate și mult prea devreme către cele veșnice, „camarazii” săi din primărie și din Consiliul local nu au capitulat în fața luptei cu problemele edilitare.
Marin Vasile, „generalul armatei de edili”
De ce spun asta? Deseori, am impresia că o primărie este un fel de „stat major” al localității. Aici iau naștere tacticile și strategiile de dezvoltare ale unei așezări. Și că, precum Novacii, edilii trudesc la ridicarea unor obiective noi în comună. Lăsând deoparte metaforele, să intrăm, așadar în „meandrele concretului”, care sunt mult mai prozaice.
Prin urmare, cel ales de către consilierii locali să conducă destinele primăriei a fost viceprimarul Marin Vasile, nea Mitu, cum este el cunoscut. Glinean get-beget, nea Mitu este hârșit în „trebile” administrației locale. El a adunat o vastă experiență, în anii când a fost primar și viceprimar. Astfel că alegerea sa în funcția de primar interimar a venit firesc, ca o confirmare a priceperii sale întru ale gospodăririi comunei. Cine îl cunoaște știe că nu pune mare preț pe vorbe meșteșugite. Pentru că el lasă faptele să le țină locul. Dar nu ar putea să dea rost acestor fapte fără un ajutor, pentru că așa stau lucrurile în orice primărie. Astfel că, el găsit sprijin de nădejde la membrii Consiliului local.
Pe scurt, despre o lungă listă de proiecte și realizări
Așadar, să intrăm în câmpul arid cifrelor și al proiectelor duse la bun sfârșit. Una dintre prioritățile primarului interimar Marin Vasile, este investiția în educație. Aici, nea Mitu include și sportul, deoarece, așa cum spuneau anticii, „Mens sana in corpore sano”! Adică, mintea nu poate fi sănătoasă, decât într‑un corp sănătos. Tocmai de aceea, edilul, împreună cu Consiliul local, sprijină din plin activitatea sportivă în care sunt implicați copiii și tinerii comunei. „De curând, am terminat și cel de-al doilea vestiar al stadionului din comună. Cel pentru copii și juniori. La aceste categorii de vârstă avem 3 echipe (2 de copii și 1 de juniori – n.r.), pe lângă cea de seniori. Aproape 80 de sportivi. Dacă vrei performanță, trebuie să asiguri condiții corespunzătoare. Pe de altă parte, este bine că cei mici în loc să umble te miri unde, vin aici să facă sport. E bine pentru sănătatea lor”, este de părere Marin Vasile. În această preocupare a primăriei se încadrează și amenajarea, la școala din Cățelu, a unui teren de sport cu gazon artificial, precum și reabilitarea terenului de fotbal și a parcului de la Manolache. Nea Mitu ne mai povestește și de un vis al său: o sală de sport, pentru care îi trebuie aprobarea comunității pentru a desprinde din islazul comunal o suprafață de circa 2.000 – 3.000 mp de teren.
El ne mai vorbește și despre faptul că au început lucrările pentru extinderea actualei grădinițe și amenajarea uneia, cu orar prelungit, pentru 20 de copii. Și, revenind la Cățelu, grădinița de acolo va fi remobilată, locul de joacă va fi reamenajat și se va monta o suprafață specială antitraumă, din tartan. Totodată, la școala din Glina, se va dota proaspătul înființat cabinet medical. Unul asemănător va fi amenajat și la școala din Cățelu. Iar enumerarea poate continua cu pietruirea unor străzi, cum ar fi Răsăritului, reabilitarea șanțurilor, amenajarea trotuarelor, după ce CJ Ilfov va finaliza reabilitarea drumului județean care străbate comuna, înființarea unor spații verzi și plantarea de arbori sau extinderea rețelelor de apă și canalizare pe străzile din satul Cățelu unde s-au construit case noi, dar și în zonele în care aceste rețele nu există etc. Lucruri mărunte, la prima vedere, dar care fiecare aduc un dram de îmbunătățire a calității vieții glinenilor…
Policlinică nou-nouță, caută medici specialiști
Despre policlinica din Glina v-am mai povestit. Ea este gata de ceva vreme, iar cabinetele medicilor de familie, care funcționau în Căminul Cultural, s-au mutat deja. Nea Mitu se plânge, însă, că nu găsește medici specialiști pentru restul cabinetelor, patru la număr, care stau goale. „Am avea nevoie de un cardiolog, un internist, un ginecolog etc. Putem să le oferim condiții și facilități excelente și convenabile. De exemplu, în curând se vor monta instalații pentru aer condiționat, aici”, afirmă nea Mitu.
Iată, numai o parte din preocupările edililor din Glina pentru a asigura concetățenilor lor un trai cât mai aproape de cel existent în localitățile dezvoltate din Europa. O adevărată provocare, căreia aceștia speră să-i facă față. Dacă vor reuși, ne vor spune poate generațiile următoare, adică urmașii „novacilor” trăitori în negurile istoriei de acum patru milenii…
