Periş. Amenajări și reabilitări ale instituţiilor de învăţământ

Mai sunt cam trei săptămâni până la începerea anului şcolar. La Periş, sunt aproape de final lucrările de amenajare şi reabilitare ale şcolilor din comună şi satele ei. Copiii vor avea condiţii mai bune ca în anii trecuţi. Aşa e în firea lucrurilor. După fiecare ciclu şcolar, trebuie făcute reparaţii, sunt de adus îmbunătăţiri, trebuie înlocuite stricăciunile etc. În urmă cu câteva zile, un raid prin localităţile Brătuleşti şi Periş ne-a arătat că eforturile autorităţilor locale de alocare a banilor pentru toate aceste priorităţi ale momentului au dat rezultate pozitive.

Şi e o certitudine faptul că şcolile de acolo se află în categoria de exigenţe realizate, ale unui sistem de învăţământ civilizat şi modern. Şi că pot rivaliza cu oricare dintre cele de la oraş. Confort, curăţenie lună, dotări gospodăreşti, mobilier complet nou, încăperi igienizate şi instalaţii sanitare schimbate, spaţii noi pentru orele de sport şi câte altele. 

Forfotă de lucru, la Brătuleşti

Mai precis, la Şcoala gimnazială nr. 2, din sat. De cum am intrat în clădire, nu ne-am mai putut auzi între noi. Pe holul parterului, huruitul bormaşinilor şi bubuiturile de ciocan, produceau un vacarm asurzitor,  amplificat de ecoul spaţiului gol, al coridorului. Ce vrei, muncitorii aveau de lucru, chit că era ora prânzului.

Poftim de vorbeşte, altfel decât ţipând, la rupere!

Primul om care a venit spre noi, a fost Gheorghe Ioniţă. Numele i l-am aflat mai încolo vreme. Însă, a văzut iute aparatele de fotografiat. S-a dumirit cum stă treaba şi ne-a tras după un colţ, protejaţi de o uşă. Însă, chiar şi aici, între picăturile rare de linişte, cuvintele n-aveau alt înţeles, decât cel sărit. Anapoda. Cum se zice, pricepeai ceva – din două în…opt. Adică, mai bine, lasă. 

În cele din urmă, am intrat într-o încăpere. Era cabinetul directorului.    

Nea Ioniţă, fochist şi administrator

Grăbit parcă să nu mai repete pentru a zecea oară ceea ce mai spusese, a zis: ”S-a pus gresie nouă, ca pardoseală, în toată şcoala. Şi la etaj. Adică, pe toate holurile ei. În vacanţa asta s-a pus. La fel, se pun lambriuri, pe toţi pereţii holurilor. A, mai e ceva: amenajăm terenul de sport din curtea şcolii şi o alee de acces. Acum, sunt doar pietruite, pentru faza a doua de lucru. Peste ele, o să  turnăm asfalt bituminos”. N-a mai lungit vorba, pentru că în cabinetul directorului şcolii a intrat o doamnă. Era directoarea.

Privire ageră, ochi de vultur…

…şi zâmbet bun, de gazdă. Dar şi de „mamă” a peste 340 de elevi, care învaţă aici. Plus 44 de copii, de la Grădiniţa nr. 3, cea de la troiţă, pe care o administrează tot şcoala asta.

Am aflat repede că Daniela Andrei Deaconu e profesoară de educaţie fizică. Şi e director de doi ani. Pe şantierul şcolii ei, vede toate detaliile unde ceva nu e ca lumea. Exigenţă feminină? Poate. Dar şi abilitate gospodărească. 

Pe scurt, iată ce a spus: „Lucrările au început la sfîrşitul lui iulie şi stăm foarte bine. Terminăm înainte de începerea anului şcolar. Până acum, s-a montat izolaţia termică, pe partea cealaltă a şcolii. Ea acoperea numai 50%, din suprafaţa totală a clădirii. Mai avem de pus perdele tip rulou la ferestre, tot pe holuri. Am schimbat parchetul din unele clase. Plus mobilierul stricat.

Din păcate, nu avem încă o sală de sport. Dar amenajăm spaţiul acela din curte, pentru orele de educaţie fizică. Terenul va avea porţi cu plase, bare pentru fileul de volei şi coşuri de baschet. Clasele sunt curăţate, amenajate, toate spaţiile sunt igienizate.

Îi mulţumim dlui primar Albu că e alături de noi, la orice problemă sau solicitare. A fost aici şi ieri. Ne iubeşte mult. E născut, crescut lângă noi aici, la Buriaş.

A, bună ziua, dle primar. Vorbeam cu dânşii, de la ziar…” 

Primarul Anghel Albu…

…, cel cu priorităţile investiţiilor, a apărut în încăpere. „E o şcoală care poate să stea alături de una din Capitală. Am lucrat aici la acoperiş, anvelopare, montat gresie, lambriuri etc. Am cheltuit până acum, din bugetul local, cam 150.000 de lei pentru toate şcolile din Periş, Brătuleşti şi Buriaş. Şi pentru o parte din grădiniţele pe care le administrează ele, inclusiv la Cocioc. Toate şcolile noastre, în fiecare an sunt ca noi”.     

La Liceul teoretic nr. 1, din Periş

Am plecat la Periş, în urma primarului Albu, să ne arate cum e şantierul la liceu.  Acolo, inclusiv la grădiniţă, au avut suportul fondurilor europene, pentru anvelopare, reabilitare termică şi refacerea structurii acoperişului, Acum e acoperit cu tablă nouă, tip Lindab.

Anghel Albu spune: „Aici a fost cea mai mare investiţie, din acest an. Peste toate lucrările de construcţie, am zugrăvit aproape toate interioarele, acolo unde era nevoie. La fel, am schimbat parchetul. Nu le putem face pe toate anul acesta. La liceu învaţă peste 500 de elevi. La nivelul comunei pregătim şcolar 1.000 de copii. Avem şi olimpici, la fazele naţionale de matematică şi limba română. Stăm bine şi la capitoul ăsta”, conchide el.