„Ministerul Sănătății a fost promotorul acestei legi. Acțiunea a început în 2015, iar MS este determinat în a duce la bun sfârșit această inițiativă legislativă, cu ajutorul Parlamentului României. Probabil că, după jumătatea acestei luni, va apărea și în transparență decizională, după care își va urma cursul legislativ“, a spus Strâmbu.
Președintele comisiei pentru sănătate din Camera Deputaților, Florin Corneliu Buicu, a adăugat că își dorește ca în cadrul dezbaterilor care vor avea loc în Parlament să fie expuse toate argumentele pro și contra vaccinării, dar să primeze interesul superior al copilului și datele medicale. „Aștept din partea MS varianta finală, prin asumarea acestui proiect și înaintarea de către Guvern ca inițiativă legislativă către Parlament. Dacă termenul pe care Victor Strâmbu l-a enunțat aici va fi depășit foarte mult timp, pot să vă spun că parlamentarii, care au drept de inițiativă legislativă, ar putea prelua acest proiect, pentru a-l depune“, a completat Buicu.
Președintele Societății Române de Microbiologie, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, a declarat, la rândul său, că în proiectul de lege sunt menționate opt antigene: difterie, tetanos, tuse convulsivă, poliomielită, hepatită B, rubeolă, rujeolă și oreion.
„Acestea vor fi antigenele – cum doriți să le spuneți: „înalt recomandate“, „obligatorii“. Cuvântul acesta „obligatoriu“ revine și este utilizat ca un soi de sperietoare. Eu cred că noi trebuie să ne referim la legea sănătății obligatorii pentru copii, nu la legea vaccinării obligatorii, la care toată lumea trebuie să contribuie“, a adăugat Rafila.
El a mai precizat că informarea și consilierea părinților vor fi asigurate la nivel central de către Ministerul Sănătății, Institutul Național de Sănătate Publică și grupul tehnic de coordonare a activității de vaccinare. De asemenea, vor fi implicate Direcția de Sănătate Publică și Comisia județeană de vaccinare, precum și medicii de familie și cadrele didactice.
Rafila a subliniat că scopul proiectului de lege este legat de asigurarea tuturor resurselor și pârghiilor pentru ca acoperirea vaccinală în România să nu mai urmeze un trend descendent.
Un scut de fier
Prof. univ. dr. David Greenberg, de la Universitatea Ben-Gurion din Israel, a comparat vaccinurile cu un „scut de fier“ care protejează nu doar copiii, ci și comunitatea. El a adăugat că în țara sa există mecanisme de monitorizare a vaccinării, dar și pentru asigurarea unor stocuri suficiente. Totodată, a apreciat că două dintre problemele cu care se confruntă România sunt rata mare a mortalității infantile, dar și rezistența la antibiotice.
„În România, una dintre marile probleme este și acoperirea vaccinării. Acest lucru trebuie monitorizat și rezolvat prin noua lege, dar și prin comisii care trebuie să monitorizeze cum sunt furnizate vaccinurile în comunitate“, a spus, potrivit Agerpres, David Greenberg.
