Consecințele acesteia asupra lucrătorilor și conștientizarea gravității fenomenului
Fenomenul muncii fără forme legale de angajare, cu particularitate în domeniul construcțiilor, a fost analizat, la sediul Prefecturii Ilfov, în cadrul celei mai recente ședinte a Comisiei de Dialog Social constituite la nivelul județului.
Articol apărut în nr. 371 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Ilfov, George Gavrilă, a pornit dialogul definind ”munca la negru” fenomen care poate îmbrăca mai multe forme – de la neîncheierea unui contract individual de muncă pentru perioada de probă sau folosirea ilegală a zilierilor sau ucenicilor la, spre exemplu, muncă în baza unui contract individual
de muncă de 2-4 ore/zi, când, de fapt, angajatul prestează muncă 8-12 ore/zi.
”Consecințele muncii la negru nu implică doar faptul că lucrătorii sunt expuși la condiții de muncă periculoase și la câștiguri mai mici, ci și la faptul că ea privează statul de venituri și subminează sistemul de protecție socială”, a explicat Gavrilă. Acesta a detaliat riscurile muncii la negru pentru salariați și s-a referit la afectarea, spre exemplu, a pensiei. ”Angajatorii plătesc salarii mici, de multe ori sub nivelul minim pe economie și sub nivelul cuvenit pentru vechimea, pregătirea și timpul lucrat de cel în cauză. Salariatul nu beneficiază de vechime în muncă și în specialitatea sa, și, deci nici de sporuri salariale. (…) Mai mult, anajatul nu beneficiază de reducerea normei de timp ca urmare a condițiilor de muncă și nici nu va avea dreptul la concediu legal de odihnă plătit sau la alte concedii legal reglementate – pentru căsătorie, deces, nașterea unui copil. (…) Având în vedere că
nu beneficiază de asigurare medicală, salariatul nu va beneficia nici de asistență medicală gratuită, medicație gratuită sau compensată. (…) Nu se va bucura de drepturi protective privind sănătatea și securitatea în muncă, echipament de lucru și protecție, alimentație antidot. Angajații fără forme legale nu sunt asigurați pentru riscuri previzibile și imprevizibile, cum sunt accidentele de toate felurile sau bolile, astfel că nu vor beneficia de prestații și asistență pentru prevenirea îmbolnăvirilor și recuperarea capacității de muncă – indemnizație pentru trecerea temporară în altă categorie de muncă, indemnizație pentru reducerea timpului de muncă și pentru carantină, ajutoare pentru diferite proteze, tratament balnear gratuit sau parțial gratuit și reabilitare profesională. Munca la negru înseamnă că salariatul nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare și reconversie profesională, dar nici la alte măsuri active legal reglementate în vederea
exercitării unei activități sau ocupării unui loc de muncă. În plus, nu primește tichete de masă, nu poate contracta un credit bancar și nu exercită drepturi colective constituționale, cum sunt dreptul la asociere în sindicate (…)”, a explicat inspectorul șef al ITM Ilfov.
”Dezvoltatori imobiliari” neserioși, cu angajați ”coade” pentru avertizare
Pentru domeniul construcțiilor, un domeniu în care se manifestă cu precădere munca la negru, potrivit datelor ITM Ilfov, de la începutul anului și până în prezent, inspectorii de muncă au efectuat 80 de controale la angajatori cu sediu social sau puncte de lucru în județ. Pentru nerespectarea prevederilor legale au fost aplicate 98 de sancțiuni în domeniul relațiilor de muncă și domeniul securității și sănătății în muncă, dintre care 16 amenzi în valoare de 106.000 lei. Au fost date 82 de avertismente, fiind dispuse 60 de măsuri de remediere. Inspectorii de muncă au reclamat că întâmpină dificultăți în acțiunile
de control – mare parte dintre acestea chiar din partea ”angajaților”. Aceștia părăsesc locul de muncă la momentul controlului sau refuză să completeze (pe motiv că nu știu să scrie) fișele de identificare-tip ale ITM. Prezintă date eronate sau false, nu au acte de identitate asupra lor și, de aceea, de multe ori este nevoie de intervenția jandarmilor. În paralel cu aceasta, angajatorii se scandalizează că activitatea le este înteruptă și pleaca, refuzând ca verificările să se facă când ei nu sunt prezenți. De multe ori, aceaștia sunt agresivi cu inspectorii de muncă, le restricționează accesul pe proprietatea lor privată sau, chiar dau drumul câinilor de pază. ”La apariția mașinilor instituției noastre într-o localitate, angajatorii așa-ziși ”dezvoltatori imobiliari”, care au angajați ”coade” care anunță vizita inspectorilor de muncă în zonă – închid punctele de lucru cu lacăt și nu mai pot fi controlați. Sau persoanele care desfășoară activitate fără forme legale dispar din locații,
nemaiputându-se efectua controlul”, a mai declarat George Gavrilă.
