Sâmbătă, 21 octombrie, Ferma Animalelor din orașul Pantelimon a găzduit un târg inedit, aflat la prima sa ediție. Astfel, la inițiativa directorului Direcției Agricole Județene Ilfov (DAJ), Georgiana Ene, mai mulți producători din județ au fost invitați să-și expună roadele muncii lor la ferma doctorului Mihai Petcu, din această localitate.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 374, ediția print
A fost, într-un fel, o reeditare a evenimentului din data de 10 septembrie, de la Mogoșoaia, când a fost sărbătorită Ziua Națională a Produselor Agroalimentare Românești, care s-a dovedit a fi un succes. Despre acest demers ne-a vorbit directorul DAJ Ilfov, Georgiana Ene, cea care a avut inițiativa acestei manifestări. „Este prima oară când organizăm acest eveniment. Am ales această zi pentru a marca astfel Ziua Mondială a Alimentației și am invitat aici producători din Ilfov care oferă produse sănătoase, legume de la fermierii din Vidra, produse bio de la asociația dr. Avraham Marian Cioceanu, miere și produse apicole de la Căciulați, comuna Moara Vlăsiei, mere de la Stațiunea de Cercetare Pomicolă Băneasa, ferma Moara Domnească. Dorim să promovăm cât se poate de intens aceste produse, pentru că sunt de o calitate deosebită. Nu în ultimul rând, îi mulțumim dlui. Mihai Petcu, gazda noastră, care ne-a întins o mână de ajutor pentru a organiza târgul în acest loc minunat care este Ferma Animalelor, din Pantelimon.
În viitor, dacă vremea ne va permite, mă gândesc să facem din acest târg un eveniment săptămânal, în weekend, mai ales că am primit reacții favorabile după târgul de la Mogoșoaia, care s-a ținut cu ocazia Zilei Naționale a Produselor Agroalimentare Românești”, ne-a spus directorul DAJ Ilfov, Georgiana Ene.
Roșiile de Vidra, un brand de notorietate
La Ferma Animalelor din Pantelimon i-am reîntâlnit pe câțiva legumicultori din Vidra, care au participat și la târgul de la Mogoșoaia: Mariana Cobac, Monica și George David, Mariana și George Voicu. Ei ofereau vestitele tomate de Vidra, dar și castraveți, conopidă, gogonele sau varză roșie. Dr. Mihai Petcu s-a bucurat că toți sunt foarte tineri. El le-a promis legumicultorilor din Vidra să le ofere, gratuit, gunoi de grajd, dacă vin să-l ridice de la ferma din Pantelimon. „Un francez care a venit la ferma din Pantelimon a mâncat timp de o săptămână doar roșii cu brânză, pentru că a zis că așa tomate gustoase nu găseși în Franța. Eu am roșii care cresc în pământ. Se compară cu alea de la ei, care cresc în apă și nu au niciun gust? De unde să ia gust?”. Dar mă bucur să văd că agricultorii din Vidra, care au venit aici, sunt foarte tineri. Vă dați seama, ei sunt stâlpii vieții noastre!”, a spus dr. Petcu.
Zacusca de Berceni, mierea de Căciulați și merele de la Moara Domnească
Alături de vidreni, mai expunea și Marin Borcan, producător de tomate din comuna Berceni. Cu roșiile obținute din solarele cu suprafața de 2.000 mp, soția sa preparase o excelentă zacuscă țărănească și pastă de bulion, totul fără conservanți. Pe lângă acestea, bercenarul mai oferea la vânzare dulceață de gutui, ardei iuți în oțet, dar și ghivece cu tufe pline de ardei micuți, dar iuți de mama focului. El ne-a mărturisit că banii obținuți prin Programul „Tomata” îi va folosi pentru achiziționarea unei instalații de încălzire, pentru a putea produce tomate o perioadă cât mai lungă din an.
Lângă standul lui Marin Borcan, o altă cunoștință de-a noastră, de la târgul din Mogoșoaia, apicultorul Răzvan Radu din Căciulați, Moara Vlăsiei, îi îmbia pe cumpărători cu miere aurie de salcâm și tei, rapiță, dar și cu alte produse, cum ar fi căpăceala – un adevărat antibiotic natural, bun pentru gât, plămâni, stomac, ficat, inimă și polen cu propolis și lăptișor de matcă – hepatoprotector și ideal pentru creșterea imunității.
Iar cei care doreau mere dulci, crocante și zemoase, puteau cumpăra de la standul Stațiunii de Cercetare Pomicolă Băneasa, ferma Moara Domnească, unde găseau, atât soiul Ionatan, cât și Generos sau Florina, un soi românesc foarte rezistent, mai ales în zona de sud după cum ne-a spus Gheorghe Ivan, tehnician la ferma amintită. Dar nu numai atât. Cei care își doreau propria livadă puteau achiziționa puieți de măr, cais, prun, piersic, cireș sau vișin.
Legea piețelor a ajuns în plenul Camerei Deputaților
Florin Nicolae, consilier MADR, le-a vorbit producătorilor de modificările aduse legii 145/2014, denumită și Legea piețelor. „Modificările și completările la Legea piețelor 145/2014 au trecut de comisia de agricultură și vor intra în plen. Vorbim despre cele 40 de procente, suprafață din toate piețele agroalimentare care va fi o zonă alocată producătorilor, astfel încât fermierii să nu mai întâmpine probleme din cauza intermediarilor. În aceste zone nu vor avea acces decât producătorii agricoli individuali, persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile familiale. Nu facem nimic altceva decât să protejăm agricultura românească. Mai mult, am introdus un amendament potrivit căruia marfa va fi cântărită la intrarea și ieșirea din piață și se va centraliza pe programul ministerului. Astfel se va face o monitorizare a suprafețelor cultivate de fiecare producător agricol. Așadar, dacă respectivul are o suprafață de o mie, două, trei mii de metri pătrați nu poate să vândă o cantitate exagerată de produse, tot anul. De la data promulgării acestei legi, vom avea la dispoziție un an de zile pentru a introduce în piețe logistica necesară pentru monitorizarea producătorilor agricoli”, a precizat Florin Nicolae.
Produse bio, de la dr. Avraham, mititei, brânză și pastramă de la Intermacedonia
Foarte apreciate au fost și produsele bio expuse de dr. Avraham Marian Cioceanu: tăiței de casă, semințe de floarea soarelui, susan, in și grisine ecologice.
Alături de acest stand, pe grătar sfârâiau mititeii și pastrama de la Intermacedonia, iar calupurile cu brânză de oaie excelentă, produse sub acest brand, îți lăsau gura apă. „Avem mai multe ferme și producem 17 sortimente de brânzeturi după rețete tradiționale, precum și mititei și pastramă de oaie. Mititeii se fac după o rețetă macedonească, moștenită de noi, armânii, din moși-strămoși, pe care o ținem secretă”, ne-a povestit George Lungu, reprezentantul firmei Intermacedonia.
Pledoarie pentru laptele de vacă
În timp ce vizitam și aceste standuri și gustam din produsele expuse, la târg au sosit și oaspeți de seamă: prefectul județului Ilfov Marius Cristian Ghincea, Nicolae Florin, consilier MADR, fost director al DAJ Ilfov, Cristian Șlincu, director OJFIR Ilfov și Emil Grigore, șeful Comisariatului Județean Ilfov al Gărzii de Mediu. Ei au fost întâmpinați de directorul DAJ, dar și de gazda evenimentului, dr. Mihai Petcu. Acesta ne-a invitat să vizităm Ferma Animalelor și Făbricuța de Lactate. El le-a vorbit oaspeților despre beneficiile acestui produs minunat care este laptele.
Mihai Petcu s-a arătat foarte revoltat de ultimele aberații propagate la TV. „Cum să spui, la televizor, că laptele este cancerigen? Păi mai eram noi 7,5 miliarde de oameni pe Pământ, dacă laptele era cancerigen? Sunt picturi rupestre în peșteri din Egipt, cu 6.000 de ani Î.C., în care oamenii mulg vacile. În România, la oraș, se consumă un litru de lapte și produse lactate pe săptămână, adică 52 de litri pe an, în timp ce în Occident se consumă, în același interval de timp, 350 de litri! Vaca este un animal minune. Vă dați seama, din iarbă și paie ea produce cel mai complet aliment! Iar dacă mânânci lapte natural, nefiert, acesta conține antioxidanți, enzime”, ne-a spus Mihai Petcu
Apoi, cu umorul său inconfundabil, dr. Petcu ne-a prezentat statuia „Vaca viitorului”, expusă în curtea Fermei Animalelor, „care are opt robineți, pui lapte praf și cine dorește își ia lapte de la robinet”.
O fermă de top, în agricultura românească
Gazda noastră ne-a vorbit și despre ferma pe care o conduce. Aici se află 500 de animale, din care 300 vaci cu lapte, care dau, în medie, 9.000 de litri de lapte zilnic. „Am văcuțe, pe care le-am selecționat de-a lungul timpului care dau și 60 de litri de lapte zilnic”, ne-a spus Mihai Petcu. Apoi, fiul acestuia, Sorin Petcu, cel care a dat viață Făbricuței de Lactate, ne-a povestit cum a fost pusă în practică această idee, în urmă cu doi ani. La Făbricuța de Lactate se produce smântână, iaurt, Sana și brânză telemea. Utilajele din inox de foarte bună calitate au fost cumpărate de la un centru de cercetări în domeniu, din Germania. Există aici reguli foarte stricte de igienă. Totul este dezinfectat în permanență, astfel încât produsele să fie de o calitate ireproșabilă din punct de vedere sanitar. Iar acest lucru îl atestă gustul deosebit al acestor produse, pe care am putut să-l încercăm, cu acest prilej. Lunar, sunt procesate aici circa 20 de tone de lapte, din producția proprie, dar Sorin Petcu ne-a spus că intenționează să ajungă la o cantitate mai mare, de 30-40 de tone. „Avem un proiect pe fonduri europene, pentru extinderea activității, care sperăm să fie aprobat”, a adăugat Sorin Petcu. Lactatele produse aici pot fi găsite la etajul I al noii Piețe Obor, la Cora Pantelimon, precum și la magazinul de la ferma Animalelor.
Produs românesc, produs cu gust
L-am rugat pe prefectul Marius Cristian Ghincea să ne spună cum apreciază domnia sa astfel de inițiative. „Când spui produs românesc, spui produs cu gust. Un produs sănătos, dar, totuși, mergem în magazine și cumpărăm produse mai ieftine care arată frumos, dar de o calitate, uneori, îndolielnică. Aici am văzut produse românești sănătoase, bio, care arată și bine. Din păcate, noi avem o vorbă bătrânească: gras și frumos. Probabil datează din vremea când nu prea găseai de mâncare, acum mai bine de 30 de ani, când stăteam la cozi. Dar constat că mentalitatea noastră începe să se schimbe. Acum, când au ajuns la un grad ridicat de obezitate, românii caută produse românești. Aici, am gustat din produsele oamenilor și am simțit plăcerea de a mânca. Dacă am reuși să-i punem pe acest oameni măcar în rândul al doilea, noi, cei care consumăm aceste produse, am fi mult mai câștigați. De aceea, trebuie să-i ajutăm să scoată astfel de produse pe piață”, ne-a declarat prefectul județului Ilfov, Marius Cristian Ghincea.
