România este printre țările care exportă personal înalt calificat. Acesta lucrează mai ales ȋn cercetare, medicină și tehnologia informației. Romȃnia are nevoie de specialiști ȋn formarea cărora a investit, ȋnsă nu-i poate opri, căci libera circulație și posibilitatea obținerii unui nivel de trai mai bun atrag resursa umană ȋnalt calificată spre statele mai avansate, state care recompensează salarial nivelul de calificare și oferă posibilități de dezvoltare profesională și personală.
Aceasta este una din constatările incluse în studiul ”Emigrația forței de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină și tehnologia informației și a comunicațiilor” realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății, în cadrul proiectului EMINET – Dezvoltarea unei rețele de organizații active în domeniul migrației.
Studiul relevă existența unor diferențe în tendințele migratorii înregistrate în cele trei domenii: în timp ce în cercetare-dezvoltare migrația circulatorie și mobilitatea sunt mai accentuate datorită rețelelor științifice, migrația medicilor tinde să fie permanentă sau pe termen lung, iar în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC), datorită specificului activității și dezvoltării accentuate din ultimii ani se remarcă atât migrația cât și lucrul la distanță pentru angajatori străini.
Deficitul de medici specialişti este de circa 4.700
Aproximativ 15.700 de medici români lucrează în străinătate, conform studiului realizat de Asociaţia Română pentru Promovarea Sănătăţii (ARPS). „În sistemul medical, conform estimărilor autorilor, aproximativ 15.700 de medici români îşi practică în prezent meseria în străinătate, cu precădere în state din vestul Europei (Germania, Marea Britanie, Franţa). Într-o declaraţie recentă a Societăţii Naţionale de Medicină de Familie se menţiona că deficitul de medici de familie este de aproximativ 600, deci nesemnificativ. Cu ocazia cercetării întreprinse în 2017 prin proiect referitor la deficitul de medici pe fiecare judeţ înregistrat de direcţiile judeţene de sănătate publică s-a aflat din răspunsurile parţiale (24 din 42 de direcţii au oferit informaţii) că deficitul de medici specialişti era de aproximativ 4.700”, relevă un comunicat al ARPS despre rezultatele studiului „Emigraţia forţei de muncă înalt calificate din România. O analiză a domeniilor cercetare – dezvoltare, medicină şi tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor”, relevă studiul ARPS.
În ceea ce priveşte cercetarea-dezvoltarea, diaspora ştiinţifică este alcătuită în prezent din aproximativ 15.000 de cercetători români activi în străinătate, pentru care România nu a reuşit să construiască programe eficiente de atragere în ţară, de reintegrare sau de angrenare în parteneriate cu cercetători din ţară, indică ARPS.
De ce ne pleacă medicii?
Principalul motiv care a determinat decizia de a emigra a specialiștilor, așa cum relevă studiul, nu este venitul prea mic. Cel mai des invocate de specialiști au fost, în această ordine: corupția, lipsa oportunităților de dezvoltare profesională, avansarea în carieră nebazată pe merite profesionale, birocrația din instituțiile publice, veniturile mici și lipsa infrastructurii/echipamentelor tehnice.
Recomandări pentru decidenți
Pentru o mai bună gestionare a fenomenului emigrației, sunt incluse și o serie de recomandări pentru decidenți, cum ar fi aceea de a colecta oficial datele despre românii emigrați, inclusiv sub aspectele nivel de pregătire, ocupația, legăturile profesionale cu România, precum și recomandarea de a crește fondurile alocate domeniilor înalt calificate afectate de migrație, cum este cercetarea-dezvoltarea și medicina. De asemenea, sunt extrem de importante proiectele în colaborare cu diaspora, mai ales pentru cercetare și medicină. Pentru că principalele cauze care au dus la emigrația personalului înalt calificat nu pot fi remediate pe termen scurt și mediu (ex. corupția din sistemul public), în ambele domenii amintite anterior este necesară încurajarea migrației circulare, prin proiecte comune cu specialiști din alte țări și schimburi de experiență, stagii etc. În cazul TIC, se recomandă, printre altele, sprijinirea antreprenoriatului și simplificarea procedurilor birocratice, o mai bună reglementare a dreptului de proprietate intelectuală în legislație și facilități fiscale.
Principalele rezultate ale studiului au fost prezentate săptămâna aceasta în cadrul conferinței ”Migrație și Muncă în România”, organizată de Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR) la București.
