Drogurile, alcoolul și dependența de lumea virtuală sunt provocări tot mai greu de ignorat în viața adolescenților. Familia, școala, specialiștii și instituțiile publice au nevoie de informații corecte, prevenție și soluții construite pe dovezi. Un nou centru interdisciplinar, lansat la SNSPA, își propune să contribuie la înțelegerea fenomenului și la dezvoltarea unor politici publice eficiente.

 

Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 827, ediția print

Pentru mulți părinți, telefonul a devenit un motiv de ceartă cu adolescenții. Alții se tem că, din dorința de a fi acceptați de prieteni sau din curiozitate, copiii lor ar putea ajunge să consume alcool ori droguri. Sunt îngrijorări reale, care cer atenție și înțelegere, nu doar reguli și interdicții. Adicțiile în rândul tinerilor reprezintă o problemă complexă, iar prevenirea lor nu se poate rezuma la avertismente și interdicții. Este nevoie de cercetare, educație, sprijin psihologic și colaborare între familie, școală, medici și instituțiile care pot contribui la identificarea riscurilor și la găsirea unor soluții. Un pas în această direcție a fost făcut la începutul acestei luni, când Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) a lansat Centrul interdisciplinar de cercetare și politici publice privind adicțiile în rândul tinerilor. Noua structură academică își propune să studieze fenomenul și să contribuie la fundamentarea unor măsuri eficiente de prevenție, intervenție, tratament, recuperare și reintegrare socială.

Cât de expuși sunt adolescenții? 

Cifrele arată că problema merită toată atenția adulților. Potrivit raportului ESPAD 2024, realizat în 37 de țări europene, inclusiv România, 6,2% dintre elevii români de 15-16 ani au declarat că au consumat cel puțin o dată în viață un drog ilicit. La nivel european, proporția a fost de 13%. În România, cercetarea a inclus 8.543 de elevi, iar canabisul s-a numărat printre substanțele cel mai frecvent menționate. Datele nu trebuie interpretate ca o măsură directă a dependenței, ci ca un semnal privind expunerea adolescenților la consumul de substanțe. În același timp, riscurile nu se opresc la alcool, tutun sau droguri. Un raport al Organizației Mondiale a Sănătății, bazat pe date colectate în 2021-2022 de la aproape 280.000 de copii și adolescenți cu vârste de 11, 13 și 15 ani din 44 de țări și regiuni, a constatat că 11% prezentau semne de utilizare problematică a rețelelor sociale, față de 7% în 2018. Totodată, 12% dintre adolescenți erau considerați expuși riscului de utilizare problematică a jocurilor digitale. Cifrele trebuie însă interpretate cu grijă. Nu orice adolescent care petrece mult timp online este dependent, după cum nici orice experimentare a unei substanțe nu înseamnă automat instalarea unei adicții. Specialiștii urmăresc mai ales pierderea controlului, repetarea comportamentului în ciuda consecințelor negative și afectarea vieții cotidiene. Părinții ar trebui să observe dacă timpul petrecut pe telefon sau alte preocupări îi afectează copilului somnul, școala și relațiile cu cei din jur.

De ce nu este suficient să spunem «nu ai voie»? 

Adolescența este o perioadă în care tinerii își construiesc identitatea, caută acceptarea grupului și încearcă să câștige independență. Curiozitatea, presiunea prietenilor, dorința de a fi acceptați, stresul școlar, conflictele din familie sau dificultățile emoționale pot contribui, în anumite situații, la apariția unor comportamente riscante. Alcoolul și alte substanțe pot fi percepute drept o cale de integrare într-un grup sau de îndepărtare temporară a problemelor. În mediul online, reacțiile primite, comparația permanentă cu ceilalți și recompensele rapide oferite de unele platforme pot încuraja verificarea repetată și dificultatea de a întrerupe activitatea. Prevenția începe cu discuții sincere în familie. Copiii trebuie să știe la ce riscuri se expun, cum să refuze atunci când prietenii îi îndeamnă să încerce ceva periculos și, mai ales, că pot vorbi cu părinții lor fără teama de a fi certați. Nici pedeapsa, nici confiscarea telefonului și nici amenințările nu rezolvă singure o problemă care s-a instalat deja. Limitele sunt importante, însă ele trebuie însoțite de dialog, consecvență și, atunci când este nevoie, de sprijin specializat.

Un centru care aduce la aceeași masă cercetarea, educația și sănătatea

Lansarea centrului SNSPA răspunde nevoii de a înțelege mai bine un fenomen aflat la intersecția mai multor domenii. Adicțiile nu pot fi analizate doar din perspectivă medicală sau psihologică. Ele au legătură și cu mediul familial, educația, relațiile dintre tineri, accesul la informație și felul în care funcționează comunitățile. La evenimentul din data de 6 octombrie au participat reprezentanți ai mediului academic, ai instituțiilor publice și ai organizațiilor internaționale, alături de specialiști din sănătate publică, educație și politici publice. Invitatul special a fost Mirabela Grădinaru. La deschiderea oficială au luat parte prof. univ. dr. Mihai Dimian, ministrul Educației și Cercetării, prof. univ. dr. Remus Pricopie, rectorul SNSPA, Lisa Choate, președinte și director executiv al American Councils for International Education, prof. univ. dr. Daniel David, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, și prof. univ. dr. Mihai Păunescu, prorector SNSPA și director interimar al noului centru. Au fost prezenți, de asemenea, specialiști din domeniul psihologiei, psihiatriei copilului și adolescentului și educației, între care conf. univ. dr. Anca Petrescu, de la Universitatea din București, și conf. univ. dr. Florina Rad, de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”. 

Centrul va dezvolta cercetare aplicată și colaborări cu American Councils for International Education, Universitatea Babeș-Bolyai, Universitatea din București și Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”. Prin reunirea expertizei din domenii diferite, obiectivul este ca datele obținute să poată fundamenta măsuri de prevenție și intervenție adaptate nevoilor reale ale tinerilor. Noua structură este un centru de cercetare și politici publice, nu un centru clinic de tratament pentru adolescenți. Rolul său este să contribuie la înțelegerea fenomenului, la evaluarea măsurilor existente și la dezvoltarea unor soluții coerente, care să poată fi aplicate de instituțiile și profesioniștii implicați. Dar cum îi ajută noile tehnologii pe tineri și când devin ele o sursă de probleme? Specialiștii reuniți la SNSPA au abordat și aceste întrebări, într-o dezbatere despre rețelele sociale, inteligența artificială, prevenție și tratament. (Va urma) 

Foto: SNSPA.RO