Nu vă lăsaţi înșelaţi de aparenţe, de vorbe! Fiţi calmi! Raţionaţi!
De câtva timp, poate chiar ani, e răspândită o nouă escrocherie. Foarte mulţi oameni de bună credinţă i-au căzut victime. Totul se rezumă la bani.
Indiferent cum, întotdeauna şi invariabil, atenţie, se ajunge la bani. În orice fel, vi se va cere o sumă, mare sau mică pentru unii sau alţii, n-are importanţă. Cert este că un apel telefonic, al unei persoane pe care nu o cunoaşteţi, trebuie să vă facă deosebit de prudenţi. Indiferent de istoria cumplită, pe care o auzit de la celălalt capăt al firului.
“Părinţii mei au fost escrocaţi”
Cum? Printr-un apel telefonic. Iată cum.
Zilele trecute, l-am cunoscut pe M.L., un om la vreo 35-38 de ani. E instruit, munceşte
într-un loc cu răspundere a corectitudinii. Locuieşte în Bucureşti. Dar lucrează în una din localităţile judeţului Ilfov. Tot în Capitală trăiesc şi părinţii lui.
Toate bune şi frumoase, până cu câteva zile în urmă. Era dimineaţă. Telefonul fix al părinţilor a sunat de câteva ori. Tatăl lui a ridicat receptorul. Din acel moment s-a declanşat nebunia.
“Alo? Fiul dumneavoastră are un mare necaz”…
Așa începe: sunteţi anunţaţi că fiul, fiica sau o rudă apropiată a intrat într-o tragedie uriaşă. Cu puţin timp în urmă. Povestea escrocilor trebuie să pară proaspătă.
Părinţilor lui M.L. li s-a spus că fiul lor a accidentat grav cu masina un copil, pe trecerea de pietoni. Că fiul lor deocamdată, nu poate răspunde pe mobil. Că e la spital cu victima, între viață și moarte…
Apare la telefon o a doua voce
În cazul nostru, aceasta era calmă. A pretins că este avocat sau orice altceva. Şi că are posibilitatea să stingă necazul, repede şi fără probleme. Însă, pentru asta le-a cerut bătrânilor 2.000 de euro. Urgent. Ca să îi ofere rudelor victimei, să nu depună plângere la poliție. A cerut ca transferul de bani să se facă prin Western Union. Adică acolo unde tranzacţiile se fac instantaneu, electronic, “on line” şi nu mai pot fi oprite.
“Marea eroare a părinţilor mei: au facut ce li s-a spus”
M.L. povesteşte că după un timp oarecare, tatăl lui s-a mai liniştit. Virase banii. Apoi, l-a sunat pe fiul său, pe mobil. Culmea, acesta chiar a răspuns la telefonul pe care bătrânul îl crezuse închis. Ce păcat însă că nu l-a sunat înainte să depună suma, la ghişeu. Din vorbă în vorbă, şi-a dat seama că totul a fost o înscenare, căreia i-a căzut victimă.
Fiţi calmi! Nu cedaţi primului impuls!
Aceasta ar fi sfatul cel mai util într-o situaţie asemănătoare. Nu faceţi imediat ceea ce vi se cere prin telefon. Cu atât mai mult cu cât nu cunoaşteţi persoana cu care vorbiţi. Indiferent de istoria nebună pe care o auziţi. Raţionaţi! Acordaţi-vă cel puţin 15 minute de respiro, de limpezire a gândurilor. Sfătuiţi-vă cu cineva! Încercaţi să luaţi legătura cu o persoană de încredere! Sau chiar cu cel care ar fi păţit necazul. Mai mult ca sigur că se va mira de cele pe care i le veţi spune. Șocul, emoția vor trece.
Și cel puţin nu veţi pierde banii, aruncându-i pe fereastră, drept în buzunarele pungaşilor!
