Circa șapte milioane de români sunt hipertensivi. Pacienți care, mai devreme sau mai târziu, vor prezenta un risc crescut de deces dezvoltând boli cardiovasculare grave. Se apreciază că 60% din decesele înregistrate în ţara noastră sunt cauzate de infarcturi şi atacuri vasculare cerebrale. În spitalele din România, în fiecare oră un om moare ca urmare a complicaţiilor insuficienţei cardiace, declanşată de hipertensiune. Comparativ cu mortalitatea cauzată de maladia secolului, cancerul, cea prin boli cardiovasculare este de trei ori mai mare. Pentru a salva cât mai multe vieţi, Ministerul Sănătăţii va demara un program de screening pentru bolile cardiovasculare.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 403, ediția print
Anunţul a fost făcut de ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, în cadrul unei conferinţe organizată pe 17 mai, cu prilejul Zilei Mondiale a Hipertensiunii Arteriale. Potrivit ministrului, programul, în valoare de 25 de milioane de euro, va fi finanţat cu fonduri europene. „Programul de screening pe boli cardiovasculare, în valoare de 25 de milioane de euro, este finanţat pe fonduri europene. Spunem că suntem destul de înaintaţi pe zona aceasta, în sensul că deja calculaţiile sunt trimise la Bruxelles. Aşteptăm feedback de acolo. În momentul în care avem acest feedback putem să pornim la activitatea efectiv de screening“, a spus ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.
Unităţile de terapie intensivă coronariene, printre priorităţile statului
Acest program urmează să fie demarat spre sfârşitul anului şi se va desfăşura în cabinetele medicilor de familie. Pentru a putea fi ajutaţi cât mai mulţi pacienţi, vor participa şi cardiologii. Din iulie-august începe extinderea Programului de Acţiuni Prioritare pe unităţile de terapie intensivă coronariene. De asemenea, va creşte finanţarea pentru centrele de stroke. „Pentru centrele de stroke avem o finanţare separată pe care dorim să o creştem, este foarte important“, a adăugat ministrul Sănătăţii.
Ce trebuie să ştim despre tensiunea arterială
Tensiunea arterială reprezintă presiunea de coloană de sânge asupra pereților arterelor. Tensiunea arterială are 2 componente: presiunea sistolică este presiunea exercitată asupra pereţilor arteriali, în timpul contractării miocardice (în sistolă). Valorile normale ale tensiunii arteriale sistolice sunt între 100 și 130 mm, coloană de mercur. Tensiunea diastolică este tensiunea, presiunea exercitată asupra pereţilor în timpul fazei de relaxare a inimii (în diastolă). Valorile normale ale tensiunii arteriale diastolice sunt 70 -80 mm, coloană de mercur. Infarctul miocardic sau atacul de cord şi accidentul vascular cerebral sunt cele mai grave complicaţii ale hipertensiunii arteriale (HTA).
Reguli pentru măsurarea corectă a tensiunii
Ca să ne măsurăm tensiunea corect trebuie:
– să fim în repaus, așezat pe un scaun sau pe pat,
– să nu fi fumat înainte să facem măsurătoarea,
– trebuie să ne verificăm tensiunea la ambele braţe.
Cea mai bună metodă de evaluare a tensiunii arteriale rămâne însă MAPA/ HOLTER TA (înregistrarea TA pentru 24 de ore de către un aparat automat) deoarece aduce informaţii precise despre variaţia tensiunii arteriale în cursul zilei și, mai ales, în timpul nopţii.
Infarctul miocardic
Atacul de cord sau infarctul miocardic se produce prin blocarea uneia sau mai multor artere coronare (arterele care hrănesc mușchiul inimii). Blocajul se produce atunci când o placă ateromatoasă din interiorul coronarei se rupe și se formează un cheag de sânge în jurul ei. Boala este mai frecventă în rândul bărbaţilor cu vârste peste 40 de ani. Hipertensiunea arterială este factor de risc pentru infarctul miocardic, alături de factorul genetic, fumatul, colesterolul peste valoarea limită admisă, lipsa de mișcare, obezitatea/supraponderalitatea.
Accidentul vascular cerebral
Apare atunci când un vas de sânge care furnizează sânge la nivelul unei zone a creierului se sparge sau este blocat de un cheag sanguin. După vârstă, hipertensiunea arterială este al doilea factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Suferință este tot mai frecventă în rândul persoanelor trecute de 55 de ani. Cea mai mare incidenţă este însă, la peste 65 de ani. O astfel de suferinţă cauzează paralizie, depresie, incapacitatea de a aprecia distanţa, mărimea, poziţia, tulburări de memorie. Dacă nu se ajunge la medic în primele minute de la debutul accidentului vascular, afecţiunea poate duce la deces. Cea mai bună metodă de prevenţie este menţinerea tensiunii arteriale la valori normale.
