Ziua de 25 martie este o zi de bucurie pentru noi creștinii, pentru că prăznuim Buna Vestire, una dintre marile sărbători închinate Maicii Domnului. Ca să înțelegem mai bine importanța sărbătorii, vom vorbi despre Fecioara Maria, apoi despre vestirea Nașterii lui Iisus și însemnătatea “bunei vestiri” în opera de mântuire.
Maria a fost fiica lui Ioachim și a Anei, doi bătrâni credincioși din Nazaret, descendenți din David, care toată viața lor s-au rugat lui Dumnezeu să le dăruiască un copil. Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea și le-a răsplătit credința, dăruindu‑le spre bătrânețe, o fiică ce a primit numele “Miriam” sau “Maria”, care înseamnă “cea plăcută”, “cea aleasă”, “Doamnă” sau Stăpână.
Fecioara Maria, o viață în rugăciune
De la vârsta de trei ani, a fost închinată Domnului, fiind dusă de părinții ei la templul din Ierusalim, unde a crescut sub îndrumarea unor femei în vârstă, aflate în slujba acestui sfânt lăcaș. Acolo a dobândit o frumoasă educație religioasă, trăind în rugăciune și reculegere, în același timp studiind și Vechiul Testament. La vârsta de 15 ani a trebuit să părăsească templul. Pentru că părinții Ei au murit, Maria a fost încredințată unei rude mai îndepărtate, bătrânul Iosif, un om drept din Nazaret, din seminția lui David, care trebuia să-i ofere Mariei ocrotire.
Aleasă să-L nască pe Dumnezeu, pentru puritatea Ei
Sfânta Scriptură ne spune că Maria era “logodită” cu dreptul Iosif, dar Ea a trăit toată viața în feciorie, după cum se făgăduise lui Dumnezeu încă de la “închinarea” Sa la templul din Ierusalim. Acestea au fost motivele pentru care a fost aleasă de Dumnezeu să-L nască în chip văzut pe Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu și Mântuitorul lumii.
Arhanghelul Gavriil i-a adus buna vestire
Vestea unică, a fost adusă de Arhanghelul Gavriil. Cuvintele cu care o întâmpină îngerul sunt: “Bucură-te, ceea ce ești plină de har, Domnul este cu Tine! Binecuvântată ești tu între femei” (Luca 1,28). La tulburarea Ei, firească de altfel, în fața acestor cuvinte de preamărire, îngerul continuă, vestind-o că “a aflat har la Dumnezeu”, că va zămisli și va naște un fiu al cărui nume va fi “Iisus”, care se va chema și “Fiul Celui Prea Înalt”. “Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu știu de bărbat?” (Luca 1,34). Arhanghelul îi dezvăluie modul minunat în care se va petrece zămislirea Pruncului, subliniind din nou dumnezeirea Lui: “Duhul Sfânt se va pogorî peste Tine și puterea Celui Prea Înalt te va umbri. Pentru aceea și Sfântul care se va naște din Tine, Fiul lui Dumnezeu se va chema”(Luca 1,35).
Prin Ea s-a împlinit profeția
După ce a ascultat cu emoție, Maria răspunde cu seninătate și demnitate: “Iată roaba Domnului! Fie mie după cuvântul tău” (Luca 1,38 ). Ea consimte să primească în trupul Ei feciorelnic pe Ziditorul lumii. Se lasă în grija Domnului, lasă harul divin să lucreze și nu se îndoiește că cele profețite se vor adeveri. Și, într‑adevăr, cele profețite de înger s-au împlinit peste nouă luni, prin nașterea supranaturală a Mântuitorului.
Bibliografie:
Pr. Prof. Dr. Mircea Păcurariu, Predici la duminici și sărbători, la praznicele împărătești și ale Maicii Domnului, ale Sfinților și la Sfinți români; predici ocazionale și la înmormântări, București 2000
