În București, se va vota pentru alegerea consiliul local și primarul sectorului, Consiliul General al Municipiului Bucureşti și primarul general al municipiului.
Primarii comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi primarul general al municipiului Bucureşti se aleg pe circumscripţii electorale, prin scrutin uninominal. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, precum şi viceprimarii, se aleg prin vot indirect, de către consiliile judeţene, respectiv consiliile locale.
Unde votează alegătorii înscriși în Registrul electoral cu adresa de domiciliu sau reședință?
Alegătorii votează numai la secţia de votare la care este arondată strada sau localitatea de domiciliu sau reședință și unde sunt înscrişi în lista electorală permanentă (alegătorii cetățeni români) sau în copia de pe lista electorală complementară (alegătorii cetățeni ai UE).
Până cel mai târziu cu 45 de zile înaintea datei scrutinului, cetăţenii cu drept de vot care şi-au stabilit reşedinţa în circumscripţia electorală în care au loc alegeri pot solicita primarului, pe baza actului de identitate, înscrierea în Registrul electoral, cu adresa de reşedinţă pentru scrutinul respectiv.
La ce secție sunteți arondați?
Accesați https://registrulelectoral.ro/ și introduceți datele personale pentru a afla secția la care ați fost arondat și adresa acesteia.
Unde se pot sesiza erorile sau omisiunile la înscrierea în Registrul electoral?
Alegătorii au dreptul să verifice înscrierea în Registrul electoral. Întâmpinările împotriva omisiunilor, a înscrierilor greşite şi a oricăror erori din Registrul electoral se depun la birourile judeţene sau la filialele Autorităţii Electorale Permanente, aceasta fiind obligată să se pronunţe, prin decizie, în cel mult 3 zile de la data înregistrării.
Cine poate vota prin intermediul urnei speciale?
Alegătorii care nu se pot deplasa la sediul secţiei de votare din cauză de boală sau invaliditate. Preşedintele biroului electoral al secţiei de votare poate aproba, la cererea scrisă a acestora, însoţită de copii ale actelor din care rezultă starea de sănătate sau de invaliditate, ca o echipă formată din cel puţin 2 membri ai biroului electoral să se deplaseze cu o urnă specială şi cu materialul necesar votării – ştampilă cu menţiunea „VOTAT” şi buletine de vot – la locul unde se află alegătorul, pentru a se efectua votarea.
Pot solicita urna specială și persoanele reţinute, deţinute în baza unui mandat de arestare preventivă ori asupra cărora s-a dispus măsura preventivă a arestului la domiciliu sau persoanele care execută o pedeapsă privativă de libertate, dar care nu şi-au pierdut drepturile electorale, cu condiția să domicilieze în raza teritorială a circumscripţiei electorale comunale, orăşeneşti sau municipale în care au loc alegeri.
Cu ce acte de identitate se poate vota la alegerile locale?
În cazul cetățenilor români: cartea de identitate, cartea electronică de identitate, cartea de identitate provizorie, buletinul de identitate ori paşaportul diplomatic, paşaportul diplomatic electronic, paşaportul de serviciu, paşaportul de serviciu electronic, în cazul elevilor din şcolile militare, carnetul de serviciu militar, valabile în ziua votării. În cazul cetățenilor Uniunii Europene: orice document valabil care le atestă identitatea.
Care este
programul
de votare?
Duminică, 5 iunie, între orele 7.00 și 21.00. La ora 21.00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului secţiei de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află în secţia de vot pot să îşi exercite dreptul de a alege.
Cum va funcționa Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (SIMPV)?
La intrarea în secția de votare, alegătorul prezintă operatorului de calculator al secției de votare actul de identitate şi, după caz, documentul care dovedeşte reşedinţa. Acesta va înscrie codul numeric personal în sistem, care va semnala dacă alegătorul: a împlinit 18 ani până în ziua votării inclusiv; și-a pierdut drepturile electorale; este arondat la altă secţie de votare; este omis din lista electorală permanentă şi a formulat o solicitare de a fi înscris în Registrul electoral cu adresa de reşedinţă; a mai votat la acelaşi scrutin. După verificarea de către operatorul de calculator, alegătorul semnează în lista electorală permanentă sau în copia de pe lista electorală complementară, primește buletinele de vot şi ştampila cu menţiunea „VOTAT”. Alegătorii votează separat, în cabine închise, aplicând ştampila cu menţiunea „VOTAT” în patrulaterul care cuprinde lista de candidaţi sau numele candidatului pe care îl votează. După ce a votat, alegătorul îndoaie buletinele de vot astfel încât pagina albă care poartă ştampila de control să rămână în afară şi le introduce în urnă, având grijă ca acestea să nu se deschidă. Îndoirea greşită a buletinului de vot nu atrage nulitatea votului, dacă secretul votului este asigurat. În cazul în care buletinul de vot se deschide în aşa fel încât secretul votului nu mai este asigurat, acesta se anulează şi se dă alegătorului, numai o singură dată, un nou buletin de vot, făcându-se menţiune despre aceasta în procesul-verbal al operaţiunilor de votare. Alegătorul restituie preşedintelui ștampila cu menţiunea „VOTAT”, iar acesta o aplică pe actul de identitate, menţionând şi data scrutinului.
Cine semnează în lista electorală în locul alegătorului care nu știe sau nu poate să semneze?
În situaţia în care alegătorul, din motive bine întemeiate, constatate de către preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate semna în lista electorală, preşedintele face o menţiune în lista electorală, confirmată prin semnătura sa şi a încă unui membru al biroului electoral.
Cum votează nevăzătorii sau cei care nu știu să citească?
Alegătorul care, din motive temeinice, constatate de preşedintele biroului electoral al secţiei de votare, nu poate să voteze singur are dreptul să cheme în cabina de votare, în scopul de a-l ajuta, un însoţitor ales de el. Acesta nu poate fi din rândul persoanelor acreditate, al membrilor biroului electoral al secţiei de votare sau al candidaţilor.
Cum arată buletinul de vot utilizat la alegerile locale?
Buletinul de vot este format din mai multe file, numerotate și capsate. Pe paginile interioare ale buletinului de vot sunt imprimate patrulatere care cuprind toate listele de candidaturi, respectiv toţi candidaţii independenţi; pe ultima pagină este aplicată ştampila de control a secţiei de votare.
Cine poate sau NU poate alege?
Cetăţenii români care au împlinit 18 ani, inclusiv cei care împlinesc această vârstă în ziua alegerilor; cetăţenii UE care au domiciliul sau reședinţa în România.
Nu pot alege: debilii sau alienații mintal, puși sub interdicție și persoanele cărora li s-a interzis exercitarea dreptului de a alege, pe durata stabilită prin hotărâre judecătorească definitivă.
Câte buletine de vot primește un votant la alegerile locale?
Fiecare alegător va primi 3 buletine de vot: unul pentru primar, unul pentru consiliul local și unul pentru consiliul județean. În București, fiecare votant va primi 4 buletine de vot: unul pentru primarul de sector, unul pentru consiliul local al sectorului, unul pentru primarul general al municipiului București și unul pentru Consiliul Gene ral al Municipiului București.
