Camera Deputaților a aprobat proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor. El se referă la obligația comercianților care folosesc practici comerciale incorecte și care sunt sancţionaţi de autorităţi pentru acest lucru, de a restitui clienților banii pentru produsele sau serviciile achiziționate.
Termenul în care firmele sancționate sunt obligate să restituie banii pentru produsele sau serviciile necorespunzătoare este de 15 zile. „Odată cu aplicarea sancţiunii amenzii contravenţionale, agentul constatator poate dispune ca sancţiune complementară restituirea contravalorii produsului sau serviciului, după caz, în termen de maxim 15 zile, de la luarea la cunoștinţă de către contravenient a procesului-verbal de constatare a contravenţiei”, scrie în forma amendată a documentului. Dacă nu vor da banii înapoi în perioada prevăzută de lege, comercianţii vor risca să fie sancţionaţi cu amenzi cuprinse între 5.000 și 50.000 de lei.
Care sunt sancțiunile
Conform prevederilor actuale ale Legii nr. 363/2007, folosirea practicilor comerciale incorecte este interzisă și se sancţionează după cum urmează:
cu amendă de la 2.000 la 100.000 de lei, pentru utilizarea practicilor comerciale incorecte;
cu amendă de la 5.000 la 100.000 de lei, pentru utilizarea practicilor comerciale înșelătoare;
cu amendă de la 2.000 la 100.000 de lei, pentru utilizarea practicilor comerciale agresive.
Proiectul de act normativ prevede și individualizarea amenzilor pentru practici comerciale incorecte, în funcţie de numărul de angajaţi al firmei și de cifra de afaceri anuală netă realizată.
Cum sunt definite practicile comerciale incorecte
Practicile comerciale sunt considerate incorecte dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiţii prevăzute de Legea nr. 363/2007. Astfel, acestea trebuie să fie contrare cerinţelor diligenţei profesionale și să deformeze sau să poată deforma comportamentul economic al consumatorilor. Practicile comerciale incorecte sunt împărţite în practici înșelătoare și practici agresive. Practicile comerciale înșelătoare pot fi acţiuni înșelătoare (când sunt prezentate informaţii false sau care pot induce în eroare) sau omisiuni înșelătoare (când sunt omise informaţii esenţiale necesare consumatorului sau când acestea sunt oferite într-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu). Afirmarea falsă că un produs poate vindeca boli, disfuncţii sau malformaţii, descrierea unui produs ca fiind gratuit atunci când consumatorul trebuie să suporte alte costuri și prezentarea drepturilor consumatorilor stabilite prin lege ca o caracteristică distinctă a ofertei comerciantului reprezintă doar câteva exemple de practici înșelătoare. Practicile comerciale agresive sunt cele care limitează sau pot limita semnificativ libertatea de alegere ori comportamentul consumatorului, prin hărţuire sau prin constrângere. Câteva exemple de practici comerciale agresive sunt crearea impresiei consumatorului că nu poate pleca din magazin până nu semnează un contract, ignorarea solicitării de a nu mai face vizite personale acasă la consumator și includerea într-o reclamă a unui îndemn direct adresat copiilor să-și convingă părinţii să cumpere produsele promovate.
