Abordări diferite cu privire la dezvoltarea durabilă a regiunii București-Ilfov
Marian Petrache reclamă ”privarea” județului de 340 milioane de euro, pentru investiții în rețelele de apă și de canalizare. În același timp, Gabriela Firea anunță tramvai suspendat între București și Măgurele
Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului a organizat, pe 13 martie, la sediul Primăriei Municipiului București, seminarul regional “Împreună pentru dezvoltarea durabilă”, întâlnire care a făcut parte dintr-un program mai amplu, derulat întoate regiunile de dezvoltare ale țării, pentru începerea revizuirii Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României, conturată încă din anul 2008, nepusă în aplicare, depășită ca obiective propuse și perspective de timp.
Articol apărut în nr. 394 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
La eveniment au participat Laszlo Borbely, consilier de stat în cadrul aparatului propriu de lucru al primului ministru,Gabriela Firea, primarul general al municipiului București, Sorin Chiriță, city manager și Corneliu Cîrstea, subprefectul Capitalei, Marius Cristian Ghincea și Laurenția Tortora, prefectul și subprefectul județului Ilfov, Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov, Dan Nicula, director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională București -Ilfov, reprezentanți ai deconcentratelor ilfovene, ai mediului de afaceri sau societății civile, precum și consilieri municipali.
Reamintim că, pe 14 noiembrie 2017, a avut loc, la București, conferința ”Pentru un viitor sustenabil’’, în cadrul căreia a fost anunțată începerea revizuirii Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă a României. Asta după ce, în cadrul Summitului Națiunilor Unite din septembrie 2015, liderii la nivel global au adoptat cele 17 Obiecte de Dezvoltare Durabilă(ODD) ale Agendei 2030. Așadar, acestea reprezintă ”obiective globale”, aplicabile tuturor statelor, care au misiunea de a depune toate eforturile pentru eradicarea sărăciei, de a lupta împotriva inegalităților și de a combate schimbările climatice. România și-a asumat responsabilitatea de a stabili cadrul național necesar pentru atingerea celor 17 ODD, astfel că ”proiectul de revizuire a Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă reprezintă un demers concret, realizat în vedereaadoptării unui document programatic care să adapteze schimbarea de paradigmă la nivel global, în domeniul dezvoltării durabile, la prioritățile și contextul național, pe orizontul de timp 2030”.
Proiecte ample de infrastructură, pentru o mobilitate mai bună a oamenilor
Primarul general, Gabriela Firea, a deschis seminarul anunțând mai multe proiecte de infrastructură, care vor fi demarate de municipalitate și care vor crește gradul de mobilitate, precum și gradul de circulație a mărfurilor, în regiunea București – Ilfov. ”Luna viitoare vom demara construirea parcării de tip Park & Ride de la capătul Șos. Pantelimon, iar acest concept va fi extins la toate ieșirile din București (…). De asemenea, vom demara primul nod intermodal lângă Pasajul Domnești, ce va fi realizat de CNAIR, prin extinderea șoselei la 4 benzi și linie tramvai rapid pe Prelungirea Ghencea până la Șos. de Centură, cu realizarea unei parcări de tip Park & Ride“. Primarul general a explicat că următorul pas va fi acela de construire de stații de căi ferate în aceste noduri intermodale și introducerea transportului local de călători pe centura feroviară a Capitalei. ”Transportul urban pe calea ferată este utilizat în marile aglomerări urbane din Europa, în timp ce rețeaua de căi ferate din București, cât și centura feroviară a Bucureștiului, stau neutilizate de 28 de ani!”, a explicat edilul.
Cu tramvaiul suspendat, spre laser
Firea a vorbit și despre alte proiecte importante care fac parte din strategia de transport a regiunii: ”Tot anul acesta, avem în bugetul Primăriei Municipiului București extinderea și modernizarea Șos. București – Măgurele pentru facilitarea accesului la Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară ”Horia Hulubei” (IFIN-HH), care dezvoltă proiectul celui mai puternic laser din lume. Astfel, vom realiza o linie de monorail – tramvai suspendat – și material rulant (80 tramvaie suspendate), o rută București – Măgurele, și una București – Centură, în zona de Nord, spre Ploiești. În ceea ce privește linia de monorail care va lega Bucureștiul de Măgurele, Compania Municipală de Dezvoltare Durabilă a început deja analiza tehnică cu privire la implementarea acestui mijloc de transport. În bugetul Primăriei Capitalei, pentru anul 2018 sunt prevăzute fonduri pentru studiul de fezabilitate a celor două linii de tip monorail.
Alte proiecte menite să sporească gradul de mobilitate sunt cele prin care municipalitatea urmărește dezvoltarea și reorganizarea rețelei de transport public de călători în Ilfov: 63 trasee, pe o lungime de 1.150 km; reorganizarea traseelor de autobuz în București pentru a răspunde mai bine nevoilor călătorilor, precum și realizarea coridorului de transport rapid cuautobuzul pe ruta Măgurele – Gara de Nord”, a mai anunțat Gabriela Firea.
Primarul general a continuat prezentarea proiectelor de mobilitate urbană în regiunea București – Ilfov, care vor firealizate de municipalitate: ”vom dezvolta un sistem de gestionare inteligentă a parcărilor, vom moderniza sistemul demanagement al traficului și informarea cetățenilor, iar referitor la transportul public, așa cum se știe deja, vom achiziționa100 de tramvaie, 400 de autobuze Euro 6, 100 de autobuze electrice și stații de încărcare, 100 de troleibuze, 100 deautobuze GNC, vom moderniza 50 de tramvaie și vom reabilita aproximativ 23 km de linii de tramvai și echipamente
anexe. În ceea ce privește traseele pietonale și pentru biciclete București – Ilfov, (…) a fost aprobat în Comisia Tehnico-Economică a Ministerului Mediului proiectul pentru realizarea pistelor de biciclete, pe o distanță de 67 km, proiectul urmând să fie demarat anul acesta”.
Alte priorități amintite pentru regiunea București – Ilfov și cuprinse în Planul de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) sunt: conectarea Bucureștiului prin aeroport și structura sa de căi ferate și drumuri la rețeaua trans-europeană de transport TEN-T și la localitățile din zona Dunării; dezvoltarea Aeroportului Internațional ”Henri Coandă” ca principală poartă aeriană internațională din S-E Europei, cu potențial de dublare a capacității de funcționare, de pasageri și marfă; finalizarea Șos. de Centură a Bucureștiului, pentru a facilita mobilitatea a peste 3 milioane de cetățeni, care locuiesc în, sau tranzitează, această regiune.
Minusuri bine cunoscute
Primarul general a explicat că regiunea București – Ilfov se confruntă cu o serie de dificultăți care reprezintă cauza congestiei urbane, enumerând aici lipsa unei centuri rutiere de 4 benzi – lucrare întârziată nepermis de către Ministerul Transporturilor, în ultimii ani; lipsa unei centuri feroviare complete și funcționale, fapt care generează blocaje în traficul rutier, poluare, pierderi economice grave; apoi, lipsa unui aeroport în sudul Capitalei și nefinalizarea Canalului Dunăre – București sau lipsa unui management integrat al transportului public (administrarea metroului este la Ministerul Transporturilor, deși în toate capitalele lumii metroul este transport local, gestionat de autoritatea locală și subvenționat de stat); întârzierea extinderii Aeroportului Internațional ”Aurel Vlaicu” București – Băneasa și a dezvoltării unui HUB de transport mărfuri în jurul acestuia sau lipsa unui plan integrat de dezvoltare a Clusterului de la Măgurele, asumat de toate autoritățile și de Guvern, pe termen mediu și lung.
Spital metropolitan, și pentru ilfoveni
Primarul general a mai anunțat că textul ordonanței de urgență, prin care Guvernul va trece în administrarea Primăriei Municipiului București ultima suprafață de teren necesară construirii ”Spitalului Metropolitan”, a fost redactat și urmează să intre pe circuitul de avizare. ”Dau o veste bună locuitorilor din Bucureşti şi din Ilfov. Visul nostru de a avea un mare spital metropolitan va fi îndeplinit. (…) Grupul de lucru interministerial, la care am participat și eu, și-a încheiat activitatea la Guvern, iar redactarea textului OUG a fost finalizată. Începând de astăzi, acest text va intra pe circuitul de avizare, iar până la finalul lunii va intra în ședință de Guvern, pentru aprobare. Urmează demararea în regim de urgență a studiului de prefezabilitate, prin intermediul căruia vom stabili foarte clar care este modalitatea de realizare a acestui spital metropolitan, modalitatea de achiziție publică: licitație sau concesiune, adică fonduri proprii ale municipalitatii sau atragerea unei investiții private”, a spus edilul.
În luna februarie, Consiliul General al Municipiului București (CGMB) a aprobat folosirea terenului bazei RATB din Șos. Pipera 55, sector 2, pentru construirea ”Spitalului Metropolitan”.
Acesta ar urma să aibă circa 1.200 paturi, cu pondere mare pentru secțiile în care acum există în spitalele Capitalei deficit de paturi – oncologie, radioterapie, neurologie, terapie intensivă, recuperare medicală.
Administrații la nivel central și local – tot mai slabe!!
A urmat discursul preşedintelui CJI, Marian Petrache, care a anunțat că vă în judecată Ministerul Fondurilor Europene, ca urmare a ”privării” Ilfovului de nu mai puțin de 340 de milioane de euro pentru ”apă şi canal”. ”Să știți că dezvoltarea durabilă nu este una din opțiuni, ci este singura opțiune pentru viitorul dezvoltării acestei țări.(…).Regret ceea ce o să spun acum, dar nu mai este o părere, ci este o convingere fermă. România a ratat oportunităţi şi a ratat ţinte pentru că, din păcate, capacitatea sa administrativă la nivel central şi local (…) a fost şi a devenit din ce în ce mai slabă. Altfel, nu îmi explic cum facem tot felul de strategii, dar niciuna nu e pusă în aplicare. Eu (…) dau în judecată Ministerul Fondurilor Europene și cred că o să fie unicat (…), pentru că judeţul Ilfov va fi privat de 340 de milioane de europe apă şi canal. Din 2014, de când am pregătit masterplanul pentru perioada 2014-2020, așteptăm acceptul pentru depunerea documentației pentru accesarea fondurilor europene. Am făcut deja 8 revizii, la cererea Ministerului Fondurilor Europene, ca urmare a propunerilor JASPERS (entitatea Comisiei Europene care are atribuții în evaluarea și pregătirea proiectelor de infrastructură). Am vorbit și cu doamna ministru Rovana Plumb și i-am cerut să urgenteze procesul administrativ. Nu voi sta cu mâinile în sân să văd cum Ilfovul ar putea fi privat de 340 de milioane de euro, care reprezintă valoarea celui mai mare proiect de investiții din județul nostru. Peste 210.000 de ilfoveni așteaptă ca noi să luptăm pentru dreptul lor de a trăi în condiții civilizate. Și asta vom face! (…) Nu poţi să laşi o comunitate din jurul Bucureştiului, cu o anumită cerinţă a standardului de viaţă, să o privezi de această finanţare, în condiţiile în care bugetul Consiliului Judeţean e undeva la 50 de milioane de euro, iar capacitatea lui investiţională este undeva între 10 şi 15 milioane de euro. (…) Dacă mă gândesc la 340 de milioane, mi-ar trebui vreo 20 de ani – minim – ca să fac investiţiile necesare”, a arătat Petrache. Acesta s-a declarat încântat de faptul că Primăria Capitalei a primit (sau va primi) destul de rapid și ultima suprafață de teren necesară constuirii spitalului metropolitan, dar a subliniat că de 6 ani de zile face demersuri pe lângă Executiv pentru transferul unui teren pentru construcția Măgurele Science Park – un parc științific la cele mai înalte standarde și, deși locația a fost identificată și este disponibilă, demersul CJI nu a avut încă succes!
”PMUD, după părerea mea, va lăsa această regiune să mai trăiască sau o va bloca. Iar responsabilitatea autorităților publice este foarte mare! Regiunea aceasta nu este numai un interes al autorităților publice locale, ea trebuie să fie un interes al Guvernului României. În acest PMUD, care se întinde pe 15 ani și are un nivel investițional undeva la 7 miliarde de euro, 3 miliarde și jumătate de euro cad în sarcina Guvernului. Și o să spuneți că este o sumă foarte mare, dar credeți‐mă, este o sumă foarte mică în comparație cu beneficiile pe care le generează această regiune și o sumă foarte, foarte mică comparativ cu pagubele ce s-ar putea produce în această regiune, dacă nu se investesc acești bani…..”, a concluzionat președintele CJI.
A fost declanșată procedura prealabilă acționării în judecată
Așa cum a anunțat, a doua zi, pe 14 martie, CJI a înaintat Ministerului Fondurilor Europene ”Contestația în procedură prealabilă acționării în judecată”. Prin aceasta, CJI a cerut: Emiterea de urgență a notei de aprobare a finanțării în conformitate cu prevederile pct. 4.1.2 din ”Ghidul solicitantului – Condiții specifice de accesare a fondurilor. Dezvoltarea Infrastructurii Integrate de Apă și Apă Uzată”, Transmiterea de urgență a notificării pentru proiectul major către Comisia Europeană.
”Facem precizarea că, în conformitate cu dispozițiile art.4 lit.c din HG 398/2015, Ministerul Fondurilor Europene este Autoritatede Management pentru Programul Operațional Infrastructură Mare (POIM). În această calitate, Ministerul Fondurilor Europeneeste singurul responsabil pentru procesul de evaluare, după cum rezultă din prevederile articolului 125 alin.3 din RegulamentulUniunii Europene 1303/2013. Valoarea investițiilor propuse prin noul proiect este de 342,8 milioane euro (conform studiului de fezabilitate), iar indicatorii principali preconizați se referă la rețele de distribuție a apei pentru 208.813 locuitori și de epurare ape uzate pentru 161.508 persoane.
22 de comune și orașe din Ilfov – Măgurele, Pantelimon, Jilava, Mogoșoaia, Bragadiru, Cornetu, Clinceni, Domnești,Ciorogârla, Afumați, Balotești, Brănești, Cernica, Ciolpani, Găneasa, Glina, Grădiștea, Gruiu, Moara Vlăsiei, Periș, Petrăchioaia,Tunari – sunt beneficiare ale acestui proiect de investiții.
