Cercetările excepționale ale elevilor și profesorilor sunt realizate cu scopul de a promova valorile geografice, culturale, istorice şi educaţionale ale judeţului Ilfov, în vederea atragerii interesului pentru implementarea proiectelor de dezvoltare comunitară
Filiala Ilfov a Societăţii Române Regale de Geografie, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Ilfov, Consiliul Județean Ilfov – Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Ilfov, Liceul cu Program Sportiv ”Helmut Duckadam” din Clinceni, cu sprijinul Consiliului Local și Primăriei Clinceni – a organizat Simpozionul Judeţean ”Ilfov – cununa cu diamante”, ediţia a XXIV-a.
Articol apărut în ediția print a Jurnalul de Ilfov, nr.708
Tema stabilită pentru ediția din acest an a fost „Aportul geografiei în dezvoltarea competențelor transversale în contextul transdisciplinarității și al unei lumi complexe și interconectate”, manifestarea având rolul de a promova valorile geografice, culturale, istorice şi educaţionale ale judeţului Ilfov, în vederea atragerii interesului pentru implementarea proiectelor de dezvoltare comunitară.
Astfel, activitatea al gărei grup țintă a fost format din profesori de geografie, cercetători, specialiști în domeniu, reprezentanți ai Asociației Măgurele Science Park, inspectori școlari, reprezentanți ai autorităților locale (vicepreședintele Consiliului Județean Ilfov, Ștefan Rădulescu și primarul comunei Clinceni, Adrian Budeanu), la care a participat și președintele Societății Regale de Geografie din România, prof. univ. dr. Corneliu Iațu – a debutat cu sesiunea de comunicări realizate de elevi. Macrina Grigore, clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Little London”, Voluntari, a prezentat lucrarea cu titlul „Între potențial și valorificare: studiu asupra resurselor geotermale în județul Ilfov”, prof. coordonator Iustina Năftănăilă; Diana Gabriela Chiriac, clasa XI-a la Liceul Tehnologic „Dumitru Dumitrescu” din Buftea, a analizat „Impactul stației de epurare a apelor uzate din Buftea asupra mediului”, sub coordonarea prof. Tincuța Vrânceanu; David Andrei Ochea, clasa a IX-a la Liceul cu Program Sportiv „Helmut Duckadam” din Clinceni, s-a referit la „Impactul activităților antropice asupra mediului geografic în comuna Clinceni, Ilfov”, analiza fiind realizată cu ajutorul prof. coord. Ciprian Nica; Alexandra Matei, clasa a XI-a la Liceul Teoretic „Horia Hulubei” din Măgurele, a prezentat „Amenajarea spațiilor verzi din orașul Măgurele”, comunicare realizată cu îndrumarea prof. coord. Cătălin Popa, iar Eva Facus și Larisa Alexandru, eleve în clasa a XI-a, tot la Liceul Teoretic „Horia Hulubei” din Măgurele – care anul acesta, la Olimpiada Națională de Geografie au obținut Premiul Special al Societății de Geografie din România, au analizat, de asemenea sub îndrumarea prof. Cătălin Popa, două teme excepționale – „Evoluția socio-economică a populației urbane în județul Ilfov. Studiu de caz: impactul exploziei urbane asupra evoluției populației școlare” și „Cartarea afluentului „pierdut” al râului Ciorogârla”.
Prezentările au fost apreciate de specialiști, iar elevii au fost felicitați și încurajați, recomandându-li-se să meargă mai departe cu cercetările lor, să aprofundeze și alte teme și, de ce nu, dacă sunt pasionați de geografie, să studieze cu seriozitate și să facă din această pasiune o carieră.
Comunicări științifice de înaltă ținută
Partea a doua a simpozionului a cuprins comunicări ale specialiștilor, prima dintre acestea fiind realizată de cercetător științific dr. Octavian Mândruț, prof. dr. Cristina Petre-Ghiță (președintele Societății Române de Geografie – Filiala Ilfov și inspector școlar general adjunct la IȘJ Ilfov), prof. Daniel Anghel – Colegiul Național „Neagoe Basarab”, Oltenița – și s-a referit la „Competențe transversale și transdisciplinaritate educațională”, apoi prof. Florin Bogdan Petre, IȘJ Ilfov, a analizat „Fenomenul abandonului școlar în județul Ilfov”, prof. Cezar Gherasim, de la Liceul Teoretic „Mihail Kogălniceanu” din Snagov a adus în fața publicului lucrarea „Județul Ilfov reflectat în documentele cartografice”, prof. Marius-Florin Marcu, de la Liceul Tehnologic „Dumitru Dumitrescu” din Buftea a prezentat ”Studiu preliminar asupra depozitelor de loess din nordul Câmpiei Vlăsiei”, prof. Marius Ovidiu Sebe, Casa Corpului Didactic Ilfov, a vorbit despre „Brănești, satul meu! Caiet integrator de activități practice”, iar prof. Sica Coman, de la Școala Gimnazială Nr. 1, Pantelimon, despre „Modalități de evaluare ale orizontului local”.
Aplicația practică pe teren – la Aerodromul Clinceni, Barajul Mihăilești și Biserica Drăgănescu
Partea a treia a simpozionului s-a materializat pe teren. Participanții au vizitat, în Clinceni, Aerodromul – loc ideal pentru desfășurarea de activități aeronautice civile de aviație generală și lucru aerian, utilizat în special de aviația ușoară (aeronave cu masa maximă la decolare mai mică de 5.700 kg), pentru cursuri de zbor, zboruri în interes propriu, zboruri particulare, inclusiv agrement, cantonamente și competiții aeronautice etc. După Aerodrom, s-a mers la Barajul și lacul de acumulare Mihăilești, amplasate pe cursul inferior al râului Argeș, între localitățile Mihăilești-Cornetu și calea ferată București-Videle, județul Giurgiu. Deși este blamat drept încă o operă megalomanică a lui Nicolae Ceaușescu și a regimului comunist, proiectul datează din secolul XIX, prima mențiune fiind în 1864 în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza. În 1880 este schițat un proiect pentru o cale navigabilă București-Oltenița, iar în 1929, Parlamentul României adopta o lege care prevedea construirea unui canal și transformarea Bucureștiul în port la Dunăre. Sub conducerea inginerului Dorin Pavel s-a elaborat un nou proiect, care a fost prezentat la palat și apreciat ca bun, dar s-a amânat din lipsă de fonduri. Recesiunea economică din anii ʾ30 și apoi războiul au făcut ca proiectul să fie abandonat. Canalul a fost proiectat să aibă o lungime de 73 km și o lățime de 80 m, adâncimea minimă a apei fiind de 4,5 m. Diferența de nivel de 53 m (10 m deasupra nivelului mării la Oltenița și 63 m la București) urmând să fie parcursă prin patru ecluze. Urmau sa fie construite trei porturi, două lângă București, pe Argeș, la 1 Decembrie și un port mai mic pe Dâmbovița, în apropiere de Glina și Bălăceanca, iar al treilea la Oltenița, la vărsarea canalului în Dunăre. Debitul de apă urma să fie reglat de un mare rezervor de apă la Mihăilești. Volumul de marfă estimat că ar fi tranzitat canalul este de 16 milioane de tone. Fiecare ecluză, cât și barajul de la Mihăilești fiind în același timp și hidrocentrală urmau să furnizeze 50 MW energie hidroelectrică. Canalul ar proteja împotriva inundațiilor 30.000 ha și 11 localități și ar furniza apă pentru irigarea a peste 150.000 ha în jurul său. Astăzi, singura parte aproape finalizată este barajul și lacul Mihăilești, deși nu este sigur dacă starea actuală permite umplerea rezervorului la capacitate. De asemenea, podul peste Argeș de la Adunații Copăceni, pe Șosea E60 – E85 către Giurgiu și podul de la Oltenița pe șoseaua tot către Giurgiu sunt singurele poduri finalizate și în exploatare.
Biserica Drăgănescu și revelațiile lui Arsenie Boca
Biserica din Drăgănescu, jud. Giurgiu, având drept ocrotitor pe Sf. Ierarh Nicolae, este o simplă bisericuța de sat, care păstrează încă, în memoria vie a comunității ei, evlavia și credința celui care a pictat-o în întregime între anii 1968-1988. Timp de 20 de ani, așadar, aici a viețuit și lucrat, după ce a fost alungat din Mănăstirea Prislop, din pricina vremurilor necreștine, în 1959, părintele Arsenie Boca. Culoarea aurie care predomină în lucrarea părintelui conferă pereţilor bisericii o luminozitate aparte.
În pofida greutăţilor create de regimul comunist, Arsenie Boca a găsit calea de a-şi mărturisi credinţa şi iubirea pentru Dumnezeu. O mulţime de oameni în căutarea păcii sufleteşti veneau la Drăgănescu pentru a-i cere îndrumare. Pentru a putea lucra, a fost nevoit să-şi impună un canon de tăcere. În general, picta rugându-se continuu. De aceea, se spune că unele scene realizate la această biserică este posibil să fie adevărate revelaţii divine. Și, sunt multe simboluri în pictura lui vizionară de la Drăgănescu, motiv pentru care orice pelerin ar trebui să zăbovească aici pentru a le observa.
