Controversata lege care prevede că cei care nu mai pot plăti ratele pentru creditele imobiliare să scape de datorii prin returnarea casei către bănci, „darea în plată”, cum a fost ea denumită, a provocat o adevărată furtună în mediul bancar. Absolut toate băncile din România care participă la programul „Prima casă” sunt nemulțumite de această lege.
Legea „dării în plată” a fost retrimisă la Parlament de către președintele Klaus Iohannis, care a motivat că există multe neclarități în ceea ce privește terminologia folosită, care ar putea duce la imposibilitatea aplicării ei. În plus, în forma actuală, legea nu clarifică situaţia programului „Prima Casă” și dacă se va menţine garanţia acordată de stat. În caz contrar, apar întrebări legate de constituţionalitatea acestui act legislativ.
Șeful Raiffeisen critică dur proiectul
Prima reacție pe piața bancară a avut-o Raiffeisen Bank, care a majorat avansul la creditele imobiliare standard în lei la 35%, iar pentru finanţările în euro la 40%, în condițiile în care reglementările BNR prevăd un avans minim pentru creditele imobiliare în lei de 15%, iar pentru euro de 25%. Șeful Raiffeisen, Steven van Groningen, a criticat dur proiectul legii dării în plată, spunând că schimbă radical regulile ce guvernează sistemul bancar și că situaţia este cu atât mai gravă cu cât se discută aplicarea lui retroactivă, la împrumuturi deja în derulare. El a afirmat că, în aceste condiții, banca s-ar putea retrage din programul „Prima casă”. „Dacă legea se aprobă, se schimbă ceva esenţial, pentru că cel care ia creditul nu mai răspunde în faţa băncii cu averea lui, nu mai dau practic credit la o persoană, ci eu, ca bancă, finanţez un activ și trebuie să calculez cum poate evolua valoarea acestui activ în 10-15 ani. De aceea, cer avans mai mare. E ca la leasing financiar. Avansul nu mai depinde de bonitatea clientului, ci de fluctuaţia valorii activului”, a afirmat van Groningen. El este convins că măsura de majorare a avansului, decisă de banca românească cu capital austriac, va fi luată și de celelalte instituţii de credit, în cazul adoptării legii dării în plată, iar efectul va fi limitarea accesului la finanţare al populaţiei, în condiţiile în care românii deja sunt la jumătatea mediei europene în privinţa numărului de metri pătraţi de locuinţă per cetăţean și mulţi tineri nu au o locuinţă proprie.
Nicio bancă nu a anunțat, încă, retragerea din program
Într-un comunicat, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) susține că nicio bancă înscrisă în programul „Prima Casă” nu a anunţat că ar intenţiona să renunţe la proiect, iar statul a emis garanţii pentru astfel de achiziţii și în luna ianuarie. „Finanţatorii participanţi în cadrul programului acordă actualmente credite „Prima casă”, în baza alocării sumei de 200 milioane de lei provenite din rambursări de rate de capital efectuate până la data de 31.12.2015, precum și din diferenţele rămase neutilizate din sumele alocate anul trecut, în valoare totală de 172.580.733 lei și din plafonul reutilizat în condiţiile legii, disponibil până la data de 31.12.2016, de 17.749.422 de lei.
După utilizarea sumelor menţionate mai sus, de 390.330.155 de lei, instituţiile finanţatoare vor acorda credite în cadrul programului „Prima casă” în baza alocării plafonului suplimentar de garanţii de 1,3 miliarde de lei, în conformitate cu HG nr.1016/30.12.2015”, mai arată Finanţele. Ministerul mai notează că plafonul pentru acest program, pentru anul 2016, este de 1,69 miliarde lei.
