O descoperire deosebit de rară a fost făcută recent lângă localitatea Brănești, județul Ilfov, 126 monede antice de argint din sec II-I (Î.Hr). Brîndușa Nicolae Marius, în vârstă de 49 ani, este din Bucuresti și lucrează în domeniul financiar (brokeraj în asigurări). Marius are ca hobby pescuitul. În urmă cu câțiva ani, a achiziționat un detector de metale pentru a combina mișcarea în natură cu descoperirea artefactelor. În anul 2023, a decoperit pe raza judetului Giurgiu, trei monede din argint, tetradrahme dacice, pe care le-a predat autorităților.
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 737, ediția print
Pe data de 7 ianuarie 2025, bucurându-se de ziua însorită, și-a luat detectorul și a ieșit la o plimbare în pădure. Printre gunoaie, semnalul detectorului i-a atras atenția, iar la aproximativ 50 cm a descoperit tezaurul și fragmente dintr-o ulcică. Ulcica era spartă, dar Marius a adunat fragmentele în idea că vasul ar putea fi reconstruit. ”Momentele sunt unice”, povestește Marius, și ”parcă nu-ți vine a crede, te trec valuri de bucurie și emoție, începi să te gândești cum a ajuns acolo acel tezaur, ce s-a întâmplat acum 2000 ani, a fost ascuns sau a fost o caravana atacată?”. Tezaurul se compune din 14 tetradrahme Thasos, 110 drahme imitație geto-dacă și două de tip Iliria. Tezaurul a fost predat autorităților și urmează să fie evaluat de către specialiști. În funcție de valoarea estimată, Marius va primi recompensa bine meritată conform prevederilor legale.
Drahmele și tetradrahmele sunt monede din argint, folosite în principal în comerțul din perioada Greciei antice și Imperiului Macedonean
Până la pronunțarea specialiștilor, despre monedele descoperite aflăm din literatura de specialitate următoarele informații interesante: ”Tetradrahmele bătute în insula Thasos au circulat în Dacia începând din a doua jumătate a secolului al II-lea î.Hr până la jumătatea secolului I, î.Hr. Monedele au pe avers chipul zeului Dionysos orientat spre dreapta, purtând cunună de iederă şi două rozete din puncte deasupra frunţii, iar pe revers – Herakles (Hercules) nud, în picioare, cu capul spre stânga. Acesta se sprijină cu mâna dreaptă pe măciucă, pe piept, iar pe umărul şi braţul stâng, sprijinit pe şold, poartă pielea leului din Nemeea. Pe aceste tetradrahme cu flan mare, de 27-32 mm, şi greutatea între 16-17 grame, apare legenda (înscrisul) cu litere greceşti pe trei laturi ale monedei: HPAKΛEOYΣ ΣΩTHPOΣ ΘAΣIΩN (HRAKLEOUS SOTIROS TASION) – ceea ce înseamnă: Heracles salvatorul tasienilor”. Tetradrahmele descoperite au o stare foarte bună, arată aproape impecabil, ceea ce denotă o calitate ridicată a metalului și a tehnicii utilizate la realizarea lor.
Două monede sunt tip Iliria, având pe avers un pătrat cu un model stelar, iar pe revers o vacă privind la vițelul pe care-l alăptează, cu un vultur deasupra. Una dintre monede este despicată, are o crestătură, semn că a fost supusă unui test privind integritatea metalului, ca măsură de precauție împotriva falsurilor care foloseau doar la suprafață metalul prețios.
Cele 110 monede, cel mai probabil, sunt drahme getice de tip Vârteju-București, care imită originalele macedonene, respectiv tetradrahma lui Filip al II-lea, ce redă ”pe avers, într-un cerc perlat, portretul lui Zeus spre dreapta, cu păr bogat şi barbă stufoasă, purtând
cunună de lauri, iar pe revers într-un cerc perlat, călăreţul olimpic orientat spre dreapta, care are într-o mână o ramură de palmier, legenda ΦIΛIΠΠOY (FILIPPOU) şi sigla monetăriei emitente”. Imitaţiile dacice sunt puternic stilizate, legenda lipseşte cu desăvârşire, iar reproducerea desenului este mai degrabă o schematizare, prin linii şi globule, așa cum observăm și pe monedele descoperite la Brănești. Pe multe dintre ele cu greu se mai poate distinge reproducerea desenului.
Necesitatea existenței unui muzeu ilfovean de arheologie
Este puțin probabil să aflăm astăzi cui a aparținut tezaurul sau în ce împrejurări a fost ascuns. Pentru a înțelege contextul în care un tezaur de monede ar fi fost ascuns într-o perioadă antică, trebuie să ținem cont de diverse aspecte istorice și de circumstanțele sociale și politice din acea vreme. Astfel, este posibil ca tezaurul să fi fost ascuns într-o perioadă de instabilitate politică sau militară, când proprietarii monedelor erau îngrijorați de securitatea bunurilor lor și căutau un loc sigur pentru a le proteja. Războaiele sau invaziile, cum ar fi expansiunea Imperiului Roman sau conflictele cu triburile locale, ar fi putut determina un astfel de act de ascundere. În această perioadă, era destul de frecvent ca locuitorii regiunilor înfrânte să îngroape tezaure, monede și bijuterii pentru a le păstra în fața cotropitorilor.
Tezaurul de la Brănești arată încă o dată bogăția artefactelor de pe teritoriul județului Ilfov. Pentru că nu există un muzeu al județului, piesele descoperite vor ajunge la Muzeul Național de Istorie a României. Județul Ilfov are o istorie și un patrimoniu cultural unic. Înființarea unui muzeu local ar oferi oportunitatea de a pune în valoare sutele de descoperiri arheologice cu valoare excepțională, tradițiile și istoria regiunii într-un cadru dedicat. O astfel de instituție ar contribui la consolidarea identității ilfovene și la creșterea conștientizării comunității asupra importanței conservării și protejării patrimoniului cultural istoric.
