Cu Marian Petrache, președintele Consiliului Județean Ilfov
Trei sunt problemele cele mai importante și stringente care preocupă conducerea CJ Ilfov. Cele enumerate mai sus. Despre realizările obținute, dar și despre greutățile cu care se confruntă autoritățile județene, am stat de vorbă cu Marian Petrache, președintele CJI.
Am început discuția noastră cu problema cea mai arzătoare din județ: transportul de călători. Sunt ani de zile de când se încearcă găsirea unei soluții pentru a veni în sprijinul creșterii mobilității ilfovenilor, dar, deocamdată, nu sunt mari speranțe în această privință. Despre cine pune bețe în roate transportului în județ, a încercat să ne lămurească însuși președintele Consiliului Județean, cel care, de mai bine de doi ani, se luptă să le ofere cetățenilor din Ilfov un transport civilizat, ieftin și eficient. „În privința transportului, Consiliul Judeţean nu poate face nimic, atâta vreme cât nu se rezolvă problema cu AMTB. Există, însă, o soluţie. Primăria Capitalei ar trebui să înţeleagă că, pentru rezolvarea acestei probleme, ar trebui creată o Asociaţie Intercomunitară Bucureşti-Ilfov pentru transport, în primul rând cu RATB, ceea ce ar duce la scăderea semnificativă a cheltuielilor, faţă de situaţia actuală”, susține președintele CJI, Marian Petrache. El consideră că aceasta ar simplifica şi limpezi relaţia cu transportatorii privaţi. Astfel, s-ar putea realiza un grafic de transport, care ar permite, realmente, subvenţionarea transportului pentru elevi, în primul rând, şi pensionari. De asemenea, s-a constatat că cei care călătoresc în judeţ şi în afara lui îşi doresc înfiinţarea unui bilet comun. Transportul este strâns legat de activitatea economică, pentru a avea susţinere şi pentru a fi, evident, rentabil. Dar pentru a-ţi putea permite subvenţionarea acestui transport trebuie să existe suficienți călători, care să achite costul călătoriei.
Primarii pot încheia contracte cu RATB
În cazul transportului pe distanţe medii, cum este între Bucureşti şi Ilfov, trebuie să existe o motivaţie economică şi un beneficiu. „De aceea, într-o astfel de situaţie este preferabil să apelezi la transportatorii privaţi, cărora trebuie să le impui condiţii de calitate şi ritmicitate, dar preţul biletului îl reglează piaţa. Revenind la transportul cu mijloacele RATB, consider că ar trebui să existe un abonament comun. În cadrul negocierilor purtate cu reprezentanţii AMTB, s-a hotărât că UAT-urile din judeţ pot, dacă doresc, să-şi înfiinţeze propriile societăţi de transport în comun, cum este cazul oraşului Buftea, sau pot refuza liniile private, în caz că au contract cu RATB. O astfel de situaţie este întâlnită la Chitila. Explicaţia este simplă: primăria are interes să aibă cât mai mulţi plătitori de călătorii RATB, pentru a reduce cât mai mult suma la plata facturii către regia de transport bucureşteană”, ne spune președintele CJI.
Cine nu-şi doreşte asociaţie intercomunitară?
Marian Petrache consideră că există interese care se opun creării unei Asociaţii de Dezvoltare Intracomunitară în domeniul transportului. „Este un joc între firmele private şi CINEVA. Nu spun Primăria Capitalei, nu spun nici RATB, dar acest joc există. Din moment ce faci un contract între RATB şi o primărie, de ce nu faci şi o Asociaţie Intercomunitară? Apoi faci o ofertă propriului operator (RATB n.r.), ori optezi pentru varianta cu bilet unic. Adică, toată piaţa este liberă, ăsta este preţul biletului unic! Cu acest bilet, se va putea călători cu mijloacele de transport ale oricărei firme. Apoi, se va face decontarea. Spre exemplu, firma X a încasat 50.000 de bilete, cu valoarea, să zicem, de un leu. Ea va primi, prin urmare 50 de mii de lei. Altă firmă a vândut 30.000 de bilete, ca atare va primi 30 de mii de lei ş.a.m.d. În felul acesta se subvenţionează biletul, nu firma. Revin la ceea ce spuneam înainte. Pentru primul inel, format din localitățile limitrofe Bucureștiului, se poate crea o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară București-Ilfov. În această situație, subvenția este foarte mică, deoarece 70% din populația din această zonă face naveta în Capitală. Pentru restul teritoriului, se pot înființa linii de transport, care vor fi scoase la licitație, iar autoritățile locale pot subvenționa elevii și pensionarii, de exemplu. Și în acest caz, se poate face o asociere între CJI și localitățile din zonele respective, care va fi benefică din punct de vedere financiar”, susţine Marian Petrache. Președintele CJI, se întreabă, însă, de ce Bucureștiul nu își dorește această Asociație Intercomunitară? „Cine este interesat aici? Cine face business-ul aici? Firmele private nu au înțeles că nu cu ele am probleme. Problema este a cetățeanului care vine dintr-o localitate în București, iar aici trebuie să facă abonament. De ce îl încărcăm? De aceea este nevoie de RATB și de un transport integrat”, spune Marian Petrache.
Masterplanul pentru apă și canal a intrat în faza de proiectare
În ceea ce privește Masterplanul pentru Apă și Canal în Ilfov, lucrurile stau mult mai bine. „Au fost demarate deja licitațiile pentru executarea proiectării propriu-zise. Pentru aceasta concurează două mari consorții internaționale. Indiferent care dintre cele două va câștiga, va fi foarte bine pentru Ilfov. Contractul cu firma câștigătoare va fi semnat la sfârșitul lunii august și sperăm că, până în februarie-martie 2015, vom avea proiectarea realizată”, ne informează președintele CJI. Odată proiectarea finalizată, se vor lansa și licitațiile de execuție a lucrărilor și se va cunoaște, cu precizie, suma alocată, aceasta fiind estimată la circa 180 de milioane de euro. De acest proiect vor beneficia toate cele 25 de localități membre ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Apa (ADIA) Ilfov. Marian Petrache este de părere că, odată începute, lucrările vor fi finalizate într-un an-doi, în cel mai nefericit caz, în 2017-2018.
Proiectul de gestionare a deșeurilor este blocat
Aceasta este vestea, deloc bună, pe care ne-a dat-o președintele CJI. Și în cazul acesta, spune Marian Petrache, „interesele, pe zonă, sunt foarte mari.”
O vină o poartă și proiectantul ales, care, afirmă Petrache, a fost foarte slab. „Știți foarte bine că atunci când prezinți un proiect la Uniunea Europeană, există două criterii foarte importante, care trebuie respectate: unul este cel de sustenabilitate financiară. Mai concret, proiectul nu trebuie să dea faliment. Cel de-al doilea principiu este cel al solidarității, în sensul că întreaga populație să aibă acces la acel serviciu. Atunci când firmele private au realizat ceea ce intenționează să facă CJI, adică să introducă o gestionare integrată a deșeurilor la nivel județean, au apărut operatori care au făcut investiții, care au dus la modificarea structurii economice a proiectului. În urma cestui fapt, a apărut obligativitatea de a face o altă cerere de finanțare”, ne lămurește președintele CJI.
Proiectul, spune Petrache, se va face oricum, pentru că, în caz contrar, fiecare UAT va fi obligată să plătească amenzi usturătoare. O variantă, în cazul eșecului proiectului amintit, este și cea a unui nou proiect, în asociere cu Primăria Capitalei, care presupune incinerarea deșeurilor.
