Prefectura Ilfov, preocupată de pagubele provocate de secetă
Ultima întrunire a Comisiei de Dialog Social a avut ca temă o problemă arzătoare, la propriu, a fermierilor din Ilfov: seceta care a pârjolit, în această vară fierbinte, o bună parte a culturilor agricultorilor ilfoveni. Este o problemă în care Prefectura Ilfov este direct implicată, având în vedere că din comisia pentru stabilirea pagubelor suferite de fermieri face parte şi un reprezentant al Prefecturii.
Cel care a prezentat un bilanţ provizoriu al pagubelor constatate până acum a fost Constantin Tăcină, consilier superior la Direcţia Agricolă Ilfov. El a arătat că, din totalul de 48.934 de hectare cultivate cu cereale pentru boabe, sunt afectate 14.896 ha de porumb. Totodată, din cele 20.482 de hectare cu culturi de plante uleioase, sunt afectate 12.621 ha de floarea soarelui, 7.760 ha de rapiţă şi 110 ha de soia. De asemenea, seceta a distrus o parte din cele 5.236 ha de legume în câmp şi solarii, precum şi o parte din cele 1.806 ha de lucernă. Potrivit raportului provizoriu al Direcţiei Agricole judeţene, „din cauza secetei excesive şi prelungite, s-au înregistrat producţii scăzute la culturile de primăvară, gradul de afectare fiind cuprins între 30 şi 80%, la un număr de 52 de fermieri”.
Cum se calculează pagubele, după recoltare
Prefectul judeţului Ilfov, Adrian Petcu, i-a cerut reprezentantului Direcţiei Agricole să precizeze cum se va face calculul pagubelor, în cazul în care cultura afectată a fost recoltată. O întrebare legitimă, având în vedere că, în această situaţie, pot apărea multe semne de întrebare în privinţa modului în care se face estimarea pagubelor. La rândul său, Cristian Lixandru, reprezentantul Prefecturii Ilfov în comisia de evaluare a pagubelor, a arătat că, în cazul în care cultura afectată a fost recoltată, se pot face estimări, în funcţie de suprafaţa declarată la APIA, pentru obţinerea subvenţiilor, a recoltei obţinute, în funcţie de tipul de sămânţă folosit etc. Lixandru a criticat şi lipsa de comunicare dintre Direcţia Agricolă şi administraţiile locale. „Trebuie să avem o limbă comună toţi cei care facem parte din comisia de constatare a pagubelor. Ceea ce am constatat acum este faptul că există o deficienţă la Direcţia Agricolă cu privire la comunicarea cu responsabilii cu Registrul agricol de la primării. De exemplu, oamenii din comuna respectivă nu sunt informaţi că vine comisia noastră să constate pagubele”, a spus Cristian Lixandru.
Culturile nu mai pot fi asigurate pentru secetă
O altă problemă ridicată de cei prezenţi este aceea că absolut toate companiile de specialitate nu asigură culturile agricole pentru secetă. „Companiile de asigurări nu acceptă poliţe decât pentru cel mult patru tipuri de calamităţi: ploi torenţiale, grindină, furtuni şi îngheţ. În ceea ce priveşte calcularea pagubelor, se face comparaţie cu valoarea producţiei din ultimii trei ani cu producţia obţinută în acest an, spun normele europene. Asta pentru persoanele juridice. Pentru persoanele fizice calculul se face în funcţie de producţia medie obţinută la nivel judeţean”, a precizat şi Ion Nicuţ, directorul APIA Ilfov. În acest punct al discuţiei, a intervenit Cristian Lixandru, cu privire la modul în care se pot face aprecieri ale pagubelor, în funcţie de producţiile din anii anteriori. „Cum putem determina dacă, de exemplu, anul trecut am făcut 6 tone la hectar folosind un anumit soi, pe care-l folosesc şi anul următor, dar în toamnă n-am arat deloc, am însămânţat, dar nu am erbicidat, pentru că sunt într‑o zonă protejată?”, a întrebat Lixandru. Răspunsul a venit tot din partea directorului APIA Ilfov. „Atunci când Legea 381 permitea asigurarea pentru secetă pe o suprafaţă întinsă, statul acorda despăgubiri fermierilor pentru că erau asiguraţi, iar calculul ţinea cont de devizul şi cheltuielile efectuate de fiecare fermier, pe hectar. Cel care avea cheltuieli mai mari era despăgubit cu o sumă mai mare”, a explicat Ion Nicuţ.
Moduri de calcul a despăgubirilor
Ministerul Agriculturii are în vedere două metode de calcul a despăgubirilor care vor fi acordate fermierilor, pentru culturile distruse de secetă, a precizat Constantin Tăcină. „S-a propus acordarea sumei de 400 de lei pe hectar pentru fermierii care au avut culturi asigurate şi 200 de lei pentru cei fără asigurări. O altă variantă are în vedere calcularea producţiilor medii la hectar pe judeţ, pentru porumb şi floarea soarelui, pe ultimii 3 ani. În această variantă, luând în calcul cele 574 de hectare afectate pe judeţ, ar reveni cam 1.435 de lei pe hectar”, a arătat Constantin Tăcină. În funcţie de varianta aleasă de MADR, aceste calcule se vor aplica la fel, indiferent de categoria din care fac parte fermierii. Despăgubirile vor fi acordate doar fermierilor care au făcut cerere în acest sens şi numai pentru suprafeţele înscrise în Registrul Agricol şi la APIA. Guvernul, potrivit consilierului Tăcină, îi asigură pe fermieri că vor primi despăgubirile în două tranşe, jumătate înainte de sărbătorile de iarnă, iar cealaltă jumătate, la începutul anului 2016. Este luată în calcul şi varianta reducerii impozitelor pentru cei care au înregistrat pagube la mai mult de 30% din suprafaţa cultivată.
Măsuri pentru diminuarea efectelor secetei
Direcţia Agricolă Ilfov face următoarele recomandări pentru diminuarea, în viitor, a efectelor secetei:
- încheierea de asigurări agricole;
- folosirea unor utilaje care să facă pregătirea solului la o singură trecere;
- cultivarea de soiuri și hibrizi rezistente la secetă;
- folosirea seminţelor certificate;
- mărirea cantităţii de sămânţă la hectar cu 5%, pentru realizarea unei densităţi optime;
- fertilizarea cât mai timpurie, iarna;
- erbicidarea culturilor prin care buruienile nu mai sunt concurente la apă și elemente fertilizante;
- combaterea bolilor și a dăunătorilor;
- utilizarea asolamentelor cu plante corespunzătoare în structura de cultură (lucernă, trifoi).
- prelucrarea terenului cu minimum de lucrări;
- accesarea de fonduri europene nerambursabile pentru modernizarea infrastructurii de irigaţii – submăsura 4.3, prin PNDR.
