Întâlnire cu România frumoasă

Proiectul „Fii cetăţean european” – Brăneşti

Vă prezentam, săptămâna trecută, un proiect european demarat la Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, din Brăneşti, menit să-i familiarizeze pe tinerii din Europa cu drepturile şi îndatoririle pe care le au în calitate de cetăţeni ai Bătrânului Continent. Pe 28 iulie, organizatorii ne-au invitat să participăm la una dintre acţiunile cuprinse în programul acestui proiect. Am dat curs invitaţiei, cu plăcere, şi nu am avut ce regreta!

Pe scurt, pentru cei care nu sunt familiarizaţi cu proiectul „Fii cetăţean european”, vom face un scurt remember al principalelor coordonate ale acestuia. Aşadar, proiectul „BEC – Be an European Citizen! – Fii cetăţean European” a fost iniţiat de Asociaţia Voluntarilor pentru Viaţă, în cadrul Programului „Erasmus +”. El se desfăşoară în perioada 26 iulie – 5 august, la Brăneşti, şi are drept gazdă Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”.

Astfel de proiecte, cu teme asemănătoare, au mai avut loc la liceul ilfovean, directorul acestuia, Marinela Culea fiind unul dintre cei mai entuziaşti susţinători ai unor astfel de iniţiative.

Tineri din 5 ţări europene au venit să cunoască România

În afară de cei 10 reprezentanţi ai României, ţară gazdă, la proiect participă alţi 50 de tineri, membri ai unor organizaţii din 5 ţări europene. Ţara noastră este reprezentantă de 10 tineri care fac parte din Asociaţia Voluntari pentru Viaţă şi care, de altfel, este iniţiatoarea evenimentului. Ei au avut ca invitaţi voluntari din Bulgaria (Youth and Civil Initiatives in the Rose Valley), Croaţia (RAPLECTION), Letonia (JAUNATNE PAR), Italia (Associazione Culturale Strauss) şi Portugalia (Sensational Opportunity Associação). Reuniunea de la Brăneşti le va oferi prilejul de a se cunoaşte, împrieteni şi de a învăţa ce presupune calitatea de cetăţean al Europei Unite. Partenerii români ai proiectului sunt, Liceul Tehnologic „Cezar Nicolau”, Primăria comunei Brăneşti, Fundaţia pentru Tineret a Municipiului Bucureşti şi Asociaţia Centrul European pentru Tineret.

O seară culturală românească

Este marţi, 28 iulie, orele 20.00. În curtea liceului „Cezar Nicolau”, două şiruri de scaune aşezate în semicerc îşi aşteaptă oaspeţii. În faţa acestui amfiteatru improvizat, gazdele evenimentului, tinerii „voluntari pentru viaţă” fac ultimele pregătiri. Verifică staţia de amplificare, aranjează ecranul retroproiectorului, într-un cuvânt, fac ultimele retuşuri. O boare de emoţie pluteşte în aer. Despre ceea ce urmează să se întâmple îmi povestesc Ştefan Culea şi Georgiana Preda, doi dintre organizatorii acţiunii. „Astăzi se va desfăşura o seară interculturală organizată de reprezentanţii României din acest proiect. Ea este structurată în trei părţi. Prima parte va cuprinde un program folcloric susţinut de colegii noştri din Buftea, membrii ansamblului „Floricica”, de la Liceul „Dumitru Dumitrescu”, care vor prezenta o suită de dansuri româneşti. Lor li se vor alătura interpreţii ansamblului, care vor interpreta cântece populare binecunoscute. Apoi, va urma un film de prezentare a României, cu momente istorice importante, peisaje de vis, îndeletniciri tradiţionale, oameni. Într-un cuvânt, viaţă. Viaţa României frumoase, a României autentice, aşa cum toţi europenii ar trebui s-o cunoască, dincolo de părţile sale urâte şi de neajunsuri. Iar în partea finală, invitaţii noştri vor avea plăcerea să guste din preparate culinare tradiţionale româneşti”, ne-au spus, aproape în cor, Ştefan şi Georgiana.

O „Floricică” încântătoare

În lumina unui amurg care începuse să mai ostoiască vipia de peste zi, îmbrăcaţi în superbe straie populare, dansatorii ansamblului „Floricica” şi‑au început programul. Ei au reuşit să-i captiveze pe spectatorii sosiţi de pe meleaguri europene, dacă putem spune aşa, cu măiestria lor şi au smuls ropote de aplauze. Între momentele de dans, au cântat şi ne-au încântat cu vocile lor minunate soliştii ansamblului, Adriana Dragomir, Mihaela Acatrinei, Ioana Plocon şi Florin Cătălin Gheorghe. Ei au fost acompaniaţi, la orga electronică, de colegul lor, Alexandru Soare. Despre scurta istorie a tânărului ansamblu ne-a vorbit prof. Cornel Gănescu, inspector şcolar de matematică în cadrul IŞJ Ilfov. „Ansamblul l-am înfiinţat acum un an, cu elevi de la profilul mate-info şi ştiinţele naturii, îndrăgostiţi de folclor şi de dansuri populare. Într-un an de zile putem spune că am realizat un lucru frumos, iar copii sunt din ce în ce mai buni. Totul facem din pasiune. Eu le-am spus: nu oblig pe nimeni să vină! Cui nu-i place, este liber să plece! Dar, iată-i aici, şi sunt elevi care vin şi din alte localităţi, din Dâmboviţa, de exemplu. Pasiunea ne uneşte pe toţi şi dorim să conti­nuăm”, ne-a spus prof. Cornel Gănescu. Finalul programului artistic a fost superb. Toţi spectatorii s‑au prins, entuziaşti, într-o horă imensă. Timp de mai bine de un sfert de oră, tinerii din întreaga Europă au dansat, care mai bine, care mai împiedicat, dar cu multă voie bună, pe ritmurile tradiţionalei sârbe. 

Un festin de nota 10

După vizionarea filmului de prezentare a României, oaspeţii au fost invitaţi să guste din bucatele pregătite de maeştrii bucătari ai firmei International Food, din Bucureşti. „Maestrul de ceremonie”  Mariana Mănescu ne-a făcut o scurtă trecere în revistă a bunătăţilor înşirate pe mesele întinse în curtea liceului: sărmăluţe cu mămăliguţă, varză cu ciolan, şunculiţă ţărănească, fasole bătută, ruladă de caşcaval, ouă de prepeliţă, chifteluţe, murături, cartofi ţărăneşti, ciupercuţe, pulpă de porc haiducească, cozonac de casă, plăcintă cu mere şi multe alte delicioase preparate, stropite din plin cu palincă, vin alb şi roşu. Vă mărturisesc că am gustat, câte puţin, din toate şi vă asigur că toate meritau nota 10, pentru că tot eram în curtea unui liceu. Lucru confirmat şi de rapiditatea cu care bucatele au dispărut de pe masă.

Ce s-ar mai putea spune, după astfel de momente excelente? Nimic altceva decât că tinerii „voluntari pentru viaţă” au reuşit, în acea seară, să le prezinte tinerilor sosiţi din toate colţurile Europei Unite un ”fragment” de Românie care, în mod singur, le va rămâne în amintire şi care constituie un argument că românii pot fi văzuţi şi cu alţi ochi decât cei ai unor mijloace media de pe continent.