Bacalaureat 2016
Sunt convins că mulți se întreabă de ce, de o bună bucată de vreme, Ilfovul se situează pe poziții codașe în ceea ce privește rezultatele obținute la examenul de Bacalaureat. O analiză mai atentă relevă, însă, o realitate obiectivă, care oferă răspunsuri pe măsură. Unul dintre aceste răspunsuri privește o specificitate aparte a acestui județ, în domeniul educației, dar și un fenomen prezent de ani buni în învățământul ilfovean: migrația elevilor cu rezultate bune către instituțiile de învățământ din Capitală.
Aceste afirmații ne-au fost confirmate întocmai de noua conducere a Inspectoratului județean Ilfov, care, în cadrul unei discuții, ne-a oferit o analiză amplă a acestui fenomen. Inspectorul general Daniela Barbu și insp. gen. adjunct Cristina Ghiță au pus degetul pe rană și ne-au oferit răspunsuri la întrebarea din titlu: Este învățământul ilfovean repetent la capitolul performanță, sau nu? Răspunsul este evident, nu, deși statisticile par să infirme aceasta. Ilfovul dispune de mulți profesori de calitate, de dascăli implicați în ceea ce fac și care își iubesc, fără tăgadă, meseria căreia i s-au dedicat. Atunci, de ce ne confruntăm cu ceea ce am putea numi un paradox? Vom încerca să aflăm, în cele ce urmează.
Ilfovul, pe ultimul loc!
Așadar, în anul de grație 2016, acest județ a repetat, pentru a câta oară, contraperformanța de a se plasa pe ultimul loc la rezultatul examenului de Bacalaureat, cu un procent de 36,1% promovabilitate, după contestații. Adică, din 1.295 de absolvenți, doar 429 au reușit să obțină note de trecere. Dezastru, ar spune unii. Dar nu este chiar așa. Răspunsul este dincolo de aceste cifre hâde. Altfel stau lucrurile dacă luăm în considerare promoția curentă, adică cei care au absolvit anul acesta. În acest caz, Ilfovul saltă de pe ultimul pe penultimul loc, cu un procent de 44,55% promovabilitate a celor 917 candidați înscriși. Dintre cele 17 licee ilfovene, pe primul loc s-a clasat Liceul Teoretic „Mark Twain”, din Voluntari, cu 100% procentaj de reușită. Mai exact, din doi candidați, ambii au trecut Bac-ul. Și asta pentru că ceilalți absolvenți au susținut examenul de Bacalaureat european, nu pe cel românesc. Locul II a fost ocupat de Seminarul Teologic Liceal ”Sf. Filofteia”, din Brănești, cu 76,1% (16 din 21), iar pe locul III s-a plasat Liceul Teoretic „Ioan Petruș”, din Otopeni, cu 74,4% (64 din 84 prezenți). Procente mari de promovabilitate au mai obținut Liceul Teoretic „Traian Lalescu”, Brănești (57,8%) și Liceul Tehnologic „Dumitru Dumitrescu”, Buftea (43,1%).
Dincolo de ariditatea datelor statistice
Dar, de cele mai multe ori, cifrele seci nu relevă întocmai obiectiv realitatea. Iar Ilfovul este un exemplu în acest caz. Câteva aspecte relevante pentru cauzele acestor rezultate le-am aflat de la insp. gen. adj. Cristina Ghiță. „La această oră, avem 45% dintre locurile disponibile la liceele din Ilfov neocupate. Iar la etapele a 2-a și a 3-a de repartizare vom primi doar elevi cu medii sub 5 la examenul de evaluare națională. Așa ni se întâmplă de ani de zile: primim doar elevi cu note de 2 sau 3. Unii dintre ei au probleme la scris și la citit. Aceștia formează o bună parte din elevii pe care cadrele noastre didactice trebuie să-i ducă până în clasa a XII-a și, eventual, să-i facă să treacă și Bac-ul! Acești copii au mari lacune la învățătură, aproape imposibil de recuperat în patru ani de zile! Iată una dintre explicațiile rezultatelor slabe ale examenului de maturitate”, spune insp. gen. adj. Cristina Ghiță. Mai mult, subliniază Cristina Ghiță, diferențele dintre rezultatele obținute la evaluarea națională și cele de la Bac relevă o distanță ca de la cer la pământ! Dacă la Bac, Ilfovul este ultimul, la Evaluarea Națională, județul s-a clasat pe locul 15, cu un procent de promovabilitate de 75,8%, asemănător cu media pe țară! Ba chiar au fost înregistrate și 5 medii de 10… În aceste condiții, stai și te întrebi: se prostesc elevii ilfoveni până în clasa a XII-a? Nu, bineînțeles! Răspunsul este altul și este foarte simplu.
Migrație către liceele de top, din București
Acest fenomen este o certitudine de netăgăduit. Cei mai buni elevi ilfoveni își continuă studiile în Capitală, la licee de prestigiu. Iar rezultatele foarte bune obținute la Evaluare le permit acest lucru. Pentru că, nu-i așa, de ce s-ar înscrie în liceele ilfovene, alături de elevi cu rezultate slabe la învățătură?
„Dacă pornim de la rezultatele obținute la Evaluarea Națională, putem spune că stăm mulțumitor. Subliniez faptul că toate județele, inclusiv Bucureștiul, își păstrează cel puțin 90% din elevi la liceele din județul respectiv. Pe cale de consecință, dacă și Ilfovul ar păstra același procent de elevi în liceele sale, atunci și rezultatele de la Bacalaureat ne-ar menține cam pe aceeași poziție de la Evaluarea Națională! Chiar dacă am aplica o marjă importantă de scădere a rezultatelor, ne-am plasa, oricum, cel mult pe la jumătatea clasamentului. Dar, în Ilfov avem un handicap: procentul acesta este exact invers. Cei mai buni elevi pleacă și sosesc elevii cei mai slabi, din București și județele limitrofe. Așadar, atâta timp cât pornești la profilul mate-info cu elevi cu media 3, nu este mare lucru de făcut. Media 3 însemnă că elevul nu stăpânește instrumentele de bază, așa că nu poți lucra cu acesta la nivelul programei. Noi ne‑am propus, totodată, să realizăm o monitorizare a rezultatelor elevilor ilfoveni care studiază la liceele din Capitală. Sunt convinsă că rezultatele lor vor fi bune și foarte bune. Acest fapt demonstrează că învățământul ilfovean poate forma elevi de bună calitate și are capacitatea de a performa”, ne‑a explicat insp. gen. Daniela Barbu.
Există, fără doar și poate, și alte aspecte care determină această stare de fapt, care pornesc de la categoriile sociale vulnerabile, continuând cu concepții și obiceiuri retrograde (vezi comunitățile de romi) și terminând cu o anumită tendință a unei bune părți a societății românești de a neglija educația și formarea profesională de calitate, care au ca rezultat situația descrisă mai sus. Fără a mai vorbi despre o criză structurală și concepțională a învățământului românesc, în ansamblul său… Rămâne de văzut dacă toate aceste piedici vor putea fi învinse, iar educația în România va fi, cu adevărat, supusă acelei reforme atât de necesare, care, în ultimii 26 de ani, a fost mai mult mimată decât înfăptuită.
