BUFTEA Scandalos! Orașul a rămas fără transport în comun. În plină iarnă!

Aşa se întâmplă când incompetenţa se combină cu dezinteresul, faţă de obligaţiile unui contract. Valoarea lui? O jumătate de milion de euro! Plătit cu banii jos, în iunie 2011, de către primăria Buftea, pe care o conducea atunci, Ion Stoica. Atât au costat patru autobuze – marca  ISUZU – pentru transportul de persoane, pe teritoriul oraşului. Nimeni însă nu bănuia consecinţele grave, în timp, ale acelui contract.

Victime? Chiar locui­torii din Buftea. Ei trag de multă vreme ponoasele acelui târg „de doi lei”, achitat cu suma consistentă de 500.000 de euro! Din banii lor. Bani publici, ai comunităţii.    

Astăzi măsurăm urmările păguboase ale con­tractului. 

Un amănunt penal

El trebuie amintit – deşi pare că nu are legătură cu subiectul nostru. Fostul primar, Ion Stoica, a primit o condamnare la 3 ani de închisoare pentru luare de mită, într-o afacere imobiliară. E libertatea fiecărui cititor să evalueze acest detaliu, după cum crede de cuviinţă. 

Revoltaţi. Şi cu banii luaţi! 

Să revenim la autobuze şi la iarna de acum. Mesajele înfuriate ale orăşenilor din Buftea au ajuns şi la redacţie. Supărarea e mare. S-a adunat, de aproape doi ani. Dar zilele trecute, s-a sărit calul. După primul val de ninsoare, situaţia a fost dramatică. Oamenii au aşteptat în staţii ore în şir, să apară un autobuz. N-a fost chip! Toată ziua. Primăria a trimis chiar mesageri pe traseu, să-i anunţe că degeaba stau în ger. Ba chiar a tipărit fluturaşi şi i-a pus la vedere. Cum că autobuzele sunt defecte. Trase pe dreapta sau la service, la importator. Cum câte? Toate patru, în momentul ăla! Au sughiţat, s-au blocat şi gata! De atunci au trecut peste 10 zile. Ce s-a rezolvat până azi? Mai nimic. 

Autobuze pe străzi? Nici unul. La service? Toate.

Evoluţie, zici? Orăşeni, le spui? Ce dacă au plătit?  Ce, mersul pe jos le strică muşchii? Aha, au serviciu, cotrobăie la cumpărături şi s-ar obloji la farmacie sau spital? De ce nu-şi văd de statul la televizor? Viforniţă, ger? Asta e natura! Să se descurce! 

Ce, s-au născut cumva în staţii de autobuz, cu „ISUZU CITIMARK” japonez, la scară? 1.000 de oameni plătesc abonamente lunare? Şi ce-i cu asta? N-au văzut că autobuzele astea se defectează? Ce dacă au stat în service cu lunile? Păi, cred ei că ele se repară cu patentul bunicului? În sufragerie? Astea au calculatoare de bord şi cutii de viteze automate! Tehnică înaltă! Durează să le pui pe roţi. Apoi, în general, reparaţiile sunt ca focul, cel nestins! Adică, permanente. 

Necaz amestecat. Mondial şi cu români, la coadă    

Cum a venit buclucul, peste Buftea? Pe scurt: japonezii de la „ISUZU” fabrică de peste 80 de ani, autovehicule şi motoare. Le vând în toată lumea. Marca e de presti­giu. S-au asociat, între alţii şi cu turcii. Numele fabricantului din Istanbul e „ANADOLU ISUZU”. De acolo, ne-am oblojit cu ele. Un importator român le-a adus pe piaţa noastră. Se numeşte SC “ANADOLU AUTOMOBIL ROM” SRL. Cu sediu şi ateliere de service, la Ciolpani, în Ilfov. 

Intenţii de geambaş? 

Autobuzele „ISUZU”, model „CITIMARK”, s-au dovedit o pagubă nemiloasă. Bani aruncaţi pe nişte fiare cu roţi. Sunt varză! Nici un maestru inginer al importatorului, nu le-a dat de capăt. Slabe şanse şi pentru tehnicianul trimis din Turcia, nedumerit de tot ce se întâmplă aici. În rest, să iasă ele din garanţie! Se va întâmpla la vară. După aia, distracţie! Bani grămadă! Importatorul român – îşi freacă palmele. O să taxeze primăria, la micron. Pentru service şi piese de schimb! Să vezi cum devine el profitabil. Asta da, afacere!   

O întrebare: totuşi, cine-i varză?

Oamenii au o nedumerire. Dacă tot au timp cu ghiotura, să bată, la pas, kilometri până acasă sau la serviciu, dacă tot nu sunt siguri că dimineaţă sau diseară au autobuz, ei întreabă: cine sunt de fapt, varză? Japonezii – cu marca,  turcii – cu fabrica sau românii – cu reparaţiile, întreţinerea şi piesele de schimb? 

Cât au stat autobuzele în service?

Asta, din martie 2012, de când primăria Buftea a obţinut licenţa pentru transport. Iată cam câte ore – adunate în timp – a stat fiecare autobuz în service, pentru reparaţii în garanţie şi alte remedieri:  

IF-19-POB: 900 de ore; IF-20-POB: 150 de ore; IF-21-POB: 600 de ore; IF-22-POB: 190 de ore.

Calculul s-a făcut la un schimb de exploatare, adică, la 9 ore pe zi.

Marţi, 4 februarie 

„De vineri, 31 ianuarie a fost un du-te-vino, continuu. Maşinile căzute pe traseu, au fost duse la service. S-au întors, au mers câteva zile sau ore, apoi s-au defectat iar. Şi tot aşa”, spune Florian Florea, directorul SC „General Public Serv” S.A – societatea Consiliului Local Buftea, care operează serviciul public de transport persoane, din oraş.

„Câte maşini sunt acum pe traseu? Două. Celelalte sunt defecte. Abia au fost aduse de la re­parat. Aceeaşi veşnică problemă: cutia de viteze. Au trebăluit ei pe la senzori, i-au curăţat. (?!) Nu i-au schimbat. Deci, pot pica oricând”, conchide el, cu amărăciune.   

(va urma)