După cum se știe, pe 25 octombrie a.c., președintele Klaus Iohannis a participat, la Bruxelles, alături de reprezentanți ai altor state europene, dar și ai țărilor de pe ”așa-zisă rută balcanică de vest – Albania, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Serbia”, la o reuniune pe tema gestionării fluxurilor migratorii din regiunea Balcanilor de Vest.
Revenit în România, șeful statului a făcut, în cadrul unei conferințe de presă, o serie de precizări în legătură cu luările de poziţii din cadrul reuniunii, discuţiile urmând, potrivit acestuia, câteva direcţii majore. ”În primul rând, problematica a fost ce se întâmplă cu oamenii şi cum îi sprijinim pe cei aflaţi în nevoie de protecţie internaţională, cum le asigurăm, la nivel european, sprijin şi mai ales cum le asigurăm adăpost, având în vedere că la noi vine iarna. În al doilea rând, s-a discutat cum să facem mai strânsă cooperarea între statele din regiune şi cum să facem schimbul de informaţii între state mai eficient pentru a corela mai bine acţiunile. În fine, tema care a fost reluată de fiecare dată când ne-am întâlnit şi am discutat această chestiune: cum gestionăm frontierele externe ale Uniunii Europene. În acest context, după mai multe dezbateri, s-a agreat sporirea capacităţilor de recepţie în Grecia şi în celelalte ţări aflate pe ruta migratorie din Balcanii de Vest. Această creştere se va face inclusiv cu sprijinul Înaltului Comisar al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi, care a participat la întâlnire. Sigur, în cazul în care capacităţile statelor afectate nu vor fi suficiente, va putea fi activat şi mecanismul de protecţie civilă al Uniunii. În acest context, vreau să spun foarte clar, şi sper să fiu bine înţeles: România nu este nici ţară de tranzit, şi România nu este nici destinaţie pentru acest flux de refugiaţi. Eu am participat la reuniune fiindcă aşa au considerat organizatorii că este bine să fie reprezentată România, care este foarte aproape de zona în care avem un flux semnificativ de refugiaţi”, a declarat Klaus Iohannis.
România participă la efortul colectiv al statelor din UE pentru a gestiona criza refugiaților
Președintele României a mai spus că, ”personal, am susţinut o abordare pe mai multe paliere, pentru abordarea integrată a problematicii. Pe de-o parte, am propus un sprijin sporit pentru Grecia, pe de altă parte, o mai bună cooperare cu Turcia, dar şi o mai bună cooperare între statele aflate pe ruta din Balcanii din Vest. Faptul că Turcia este importantă a fost un lucru pe care l-am reluat – şi în acest context, sigur că toată lumea a amintit că şi la ultimul Consiliu s-a discutat despre un plan care trebuie pus în operă împreună cu autorităţile din Turcia. Tot în cadrul discuţiilor, am luat cuvântul şi am apreciat activitatea agenţiilor europene în domeniu, în special activitatea Frontex-ului, la care România este al doilea contributor. Cel mai mare contributor este Germania, pe locul doi este România, şi participăm acolo cu rezultate foarte bune. Suntem dispuşi în continuare să creştem nivelul de implicare în acţiunile Frontex, pentru a sprijini acţiunile Frontex, acolo unde sunt solicitate. În acest fel, România, chiar dacă nu este ţară de tranzit şi nu este destinaţie pentru refugiaţi, participă la efortul colectiv al statelor din UE pentru a gestiona această criză. Eu cred că, pe tema migraţiei, trebuie să avem o abordare echilibrată şi responsabilă în acelaşi timp, dar – şi acest lucru l-am spus participanţilor – este nevoie de un plan pe care să-l punem în practică şi care cuprinde toate aspectele acestei chestiuni”, a mai spus șeful statului.
Întrebat dacă la Bruxelles s-a discutat despre un nou mecanism de relocare a refugiaţilor, bazat pe procente obligatorii şi nu pe cote obligatorii, Klaus Iohannis a explicat că ”nu s-a discutat nici despre mecanismul de relocare permanentă, nu s-a discutat nici despre închiderea graniţelor”.
