Guvernul Ponta dorește să facă o serie de modificări ale Normelor metodologice de aplicare a Legii 571/2003 privitoare la impozitarea agricul-torilor. Vor scăpa de impozitare doar fermierii care au sub 2 hectare și produc doar pentru consumul propriu. Aceste modificări vor viza 670 de mii de agricultori cărora li se vor impozita și subvențiile primite.

„Modul de declarare şi de plată se face de un agent fiscal la sediul APIA şi, acolo, se declară şi se reţine impozitul din veniturile reţinute de la aceşti agricultori sub formă de subvenţie”, a declarat luni ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu. Cei 670.000 de agricultori vizaţi de măsură vor plăti inclusiv asigurările de sănătate, pentru că „în prezent beneficiază, dar nu plătesc”. “Pe noul sistem de impozitare se impozitează o normă de venit net anual. Din venitul brut se scad cheltuielile şi se obţine un venit net şi, asupra acestui venit net, se aplică un impozit de 16% şi o cotă de 5,5% pentru contribuţiile la fondul de sănătate. Suma totală obţinută este sub 2% ca impozit pe cifra de afaceri, cum este impozitarea actuală pentru societăţile comerciale, pentru societăţile care arendează terenuri. Este o măsură simplificată de declarare şi de plată a acestui impozit de către peste 670.000 de agricultori persoane fizice, care vor deveni contribuabili la Fondul Naţional de Asigurări Sănătate. Atunci, vor putea să beneficieze şi de servicii de sănătate în calitate de contributori, nu ca în prezent: beneficiază de servicii de sănătate şi nu contribuie la acest fond”, a menţionat Chiţoiu.

Ce prevede proiectul:

 

  • vor fi incluse în rândul veniturilor impozabile şi cele rezultate din creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală, precum şi a veniturilor din silvicultură şi piscicultură;
  • determinarea venitului anual pentru veniturile din activităţi agricole se va face numai pe baza normelor anuale de venit;
  • începând cu anul fiscal 2014, normele de venit se stabilesc de către direcţiile teritoriale de specialitate ale Ministerului Agriculturii şi Dezvoltarii Rurale, se aprobă şi se publică de către direcţiile generale ale finanţelor publice teritoriale ale Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la data de 15 februarie a anului pentru care se aplică aceste norme de venit.
  • unificarea cotei de impozit de 16% pentru veniturile din activităţi agricole, impozitul stabilit de organul fiscal competent fiind impozit fi-nal;
  • depunerea declaraţiei la organul fiscal competent se face până la data de 25 mai a anului fiscal pentru anul în curs, indiferent dacă activi-tatea se desfăşoară individual sau într-o formă de asociere. În cazul în care activitatea începe să se desfăşoare după 25 mai, declaraţia se depune în termen de 15 zile inclusiv de la data la care contribuabilul începe să desfăşoare activitatea;
  • plata impozitului se efectuează către bugetul de stat în două rate egale astfel: a) 50% din impozit până la data de 25 septembrie inclusiv; b) 50% din impozit până la data de 25 noiembrie inclusiv. Din impozitul virat la bugetul de stat nu se distribuie cote defalcate către bugetele locale;

 

Se pregăteşte forfetaru’ agricol

Guvernul intenţionează să introducă un impozit de tip forfetar, în sumă fixă, pentru unii producători agricoli.

Conform proiectului, fermierul persoană fizică va plăti o sumă fixă anuală pe hectar, în funcţie de ceea ce cultivă – grâu, porumb, cartofi etc. Noua modalitate de impozitare din agricultură nu va include fermele de subzistenţă şi cele de autoconsum. Impozitul forfetar va fi plătit doar pentru ex-ploataţii de peste două hectare. Pentru crescătorii de porci, impozitul de va aplica doar de la şase capete în sus, iar la bovine, de la trei capete în sus. În această situaţie s-ar putea afla circa 670.000 fermieri din România. 

Aplicarea acestui impozit forfetar ar însemna însă dublarea volumului de muncă pentru inspectorii Gărzii Financiare, lucru practic imposibil. Con-form ministrului Daniel Chiţoiu, “modul de declarare şi de plată se face de un agent fiscal şi de fermier, la sediul APIA, unde se va face declararea venitului şi reţinerea impozitului realizat de aceşti agricultori, sub forma de subvenţie”.

 Experţi în domeniul agricol consideră că prin acest impozit forfetar, statul român a găsit o modalitate de a lua banii de la UE destinaţi susţinerii fermierilor.  În cazul culturilor de cereale, spre exemplu, pentru exploataţii între două şi cinci hectare, impozitul forfetar va fi de 96 lei pe hectar.  “Sumele estimate că se vor încasa la buget prin introducerea noului sistem de impozitare din agricultură vor fi de 580 de milioane de lei, faţă de cele sub 200 de milioane de lei încasate până în prezent”, a declarat ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. 

Noul Cod Silvic 

Proprietarii  vor trebui să  administreze pădurile în regim silvic

Pentru a limita furturile masive de material lemons, Ioan Cristian Chirteş, membru al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor a anunţat că va propune includerea în noul Cod Silvic a obligativităţii administrării pădurilor în regim silvic.

„Aici va trebui foarte clar, prin noul Cod Silvic, care încă nu este aprobat de Parlament – va veni din nou la comisiile de specialitate – să obligăm pro-prietarii să le administreze în regim silvic. Avem specialişti, avem structuri, avem lege, doar va trebui să luăm măsuri puţin mai ferme în ceea ce priveşte administrarea pădurilor. Repet, să se retrocedeze, dar administrarea ulterioară să se facă clar în regim silvic”, a afirmat Chirteş, de profesie inginer silvic, fost şef al Direcţiei Silvice Târgu Mureş. Măsura îi vizează şi pe proprietarii cărora le-au fost retrocedate pădurile, și care nu au con-tracte de pază cu ocoalele silvice. Chirteş susţine că pădurea trebuie tratată în mod unitar, alt­fel se întâmplă fenomene cum sunt cele din Bacău sau Harghita unde defrişările masive au dus la inundaţii şi la alunecări de teren