Asociația Producătorilor de Porumb din România trage un semnal de alarmă

Interzicerea totală de către Comisia Europeană a utilizării tratamentelor cu neonicotinoide, pentru fermierii români, ar putea produce pagube importante pentru culturile de rapiță și porumb din România, afirmă Asociația Producătorilor de Porumb din România (APPR).

Asociația a elaborat un studiu care calculează efectul unei astfel de hotărâri. Datele au fost trimise la Copa-Cogeca, prin intermediul Confederației Europene a Producătorilor de Porumb și vor ajunge la CE pentru a fi luate în calcul într-o nouă decizie privind folosirea acestor substanțe în UE.

În studiul amintit, APPR subliniază faptul că fermierii români tot s-au confruntat cu pierderi semnificative de producție, chiar dacă au beneficiat de derogări pentru folosirea neonicotinoidelor. „La rapiță, 90% din sămânța care se vinde în România venea din afară și venea direct tratată. Nemaiputând fi adusă direct tratată, unii vânzători de inputuri nu au avut timp să o trateze local. La fel s-a întâmplat la porumb și la floarea-soarelui, la care derogarea a venit târziu și iarăși nu a mai fost timp să fie făcute tratamente”, afirmă Alina Crețu, director executiv al Asociației. În aceste condiții, autorii evaluării apreciază că s-ar fi pierdut 5% din suprafața cu rapiță, 10% din cea cu porumb și 7% din cea cu floarea-soarelui. Evaluarea s-a făcut pe baza informațiilor adunate de la toată lumea: firme de semințe, pesticide și fermieri. În 2014, în România au fost cultivate 450.000 hectare cu rapiță, 2.430.000 cu porumb și 920.000 cu floarea-soarelui, se mai arată în raport.

 

Fără neonicotinoide – pierderi de peste 70 la sută

APPR estimează că în cazul în care s-ar interzice total neonicotinoidele, 70% din suprafața cu rapiță și 80% din cea cu porumb și floarea-soarelui ar putea fi afectată de dăunători. Iar principalul pericol pentru culturile de porumb îl reprezintă gândacul Tanymecus (Rățișoară). Datele obținute în urma evaluării arată că doar zona Transilvaniei este ceva mai protejată.

Tratamentele ieftine, mai puțin eficiente

 

Există, nu-i așa, și alternative pentru distrugerea dăunătorilor. APPR a realizat un calcul cu privire la costul mediu al tratamentelor cu pesticide, cu și fără neonicotinoide. Astfel, tratamentele cu neonicotinoide ar presupune 162 euro/ha pentru rapiță, 88 euro/ha pentru porumb și 80 de euro pentru floarea-soarelui. Fă­­ră neonicotinoide, costul pentru controlul dăunătorilor ar fi de 61 euro/ha (rapiță), 92 euro (porumb) și 85 de euro (floarea-soarelui). Adică tratamentele ar fi mai ieftine la rapiță, dar ar fi mai puțin eficiente.