Curtea Constituțională pune condiții

În urma demersurilor care se fac pentru modificarea legislației electorale, Curtea Constituțională a reacționat, punând o condiție fundamentală: în urma rezultatelor referendumului din 22 noiembrie 2009, componența Parlamentului va trebui să cuprindă doar 300 de aleși.

În urma acestei condiții, o serie de colegii electorale vor trebui redesenate. Totodată, vor apărea și restricții în stabilirea noului sistem de vot mixt. O simulare realizată de MEDIAFAX relevă faptul că reducerea numărului de parlamentari la 300 determină, la nivel de judeţ un număr mediu de doi senatori şi mai mult de patru deputaţi.

Conform normelor din domeniul electoral, soluția reducerii numărului de parlamentari este creșterea normei de reprezentare stabilită pentru un mandat de deputat şi unul de senator. În actuala legislaţie, norma de reprezentare pentru un deputat este de 70.000 de cetăţeni, iar pentru un senator de 160.000 de cetăţeni.

După vechile norme, 412 aleși, conform recensământului

Pe baza normei de reprezentare din actuala legislaţie, raportată la recensământul din 2011, în viitorul Parlament ar trebui să se regăsească 412 aleşi, din care 288 de deputaţi şi 124 de senatori.

În acelaşi timp, pentru a reduce numărul de aleşi la 300 de parlamentari, norma de reprezentare ar trebui majorată de la 70.000 la 100.000 de persoane, în cazul deputaţilor, şi de la 160.000 la 200.000 de persoane, în cazul senatorilor. Din raportarea acestor norme de reprezentare majorate la rezultatele ultimului recensământ, rezultă 99 de mandate de senatori şi 201 mandate de deputaţi.

Opt judeţe cu câte un singur mandat de senator

La nivelul judeţelor, numărul mediu de parlamentari ar ajunge la 2,1 senatori şi 4,4 deputaţi, în ţară, în timp ce în Bucureşti s-ar regăsi 19 deputaţi şi 9 senatori. Dacă s-ar menţine actuala normă de reprezentare, în Capitală ar fi 27 de mandate de deputaţi şi 12 de senatori. Totodată, majorarea normei de reprezentare, astfel încât numărul total al parlamentarilor să ajungă la 300, face ca într-o serie de judeţe să fie repartizat un singur mandat de senator, respectiv în Bistriţa-Năsăud, Caraş-Severin, Covasna, Giurgiu, Ialomiţa, Mehedinţi, Sălaj şi Tulcea. Atribuirea unui singur mandat pentru cele opt judeţe face inaplicabil sistemul de vot mixt – jumătate din mandate alese pe listă şi jumătate în sistem uninominal, în colegii – pentru ambele Camere ale Parlamentului, la nivel naţional.

În consecinţă, reducerea numărului de parlamentari la 300 ar face ca în cazul Senatului să aibă loc doar alegeri în sistemul uninominal, sau doar pe listă, existând astfel varianta ca la nivelul Camerei Deputaţilor parlamentarii să fie aleşi pe listă naţională de partid, iar la Senat în sistemul uninominal, într-un singur tur de scrutin.