Am să pornesc altfel. Cu finalul, adică. De ce? Vă explic mai încolo. Aşadar, Andrei Filip a spus vorbele din titlu cumva diferit. Dar pentru cititori, ăsta e înţelesul, aidoma proverbului. Şi atitudinea lui, la fel. Primar tânăr, în al doilea mandat la Moara Vlăsiei. Într-una din zilele trecute, încinse de dogoarea soarelui, din câte ore am stat cu el am dedus că nici nu se prea înţelege cu glumele.
Un pic prea serios, pentru vârsta lui? Poate. Sau cele două, trei încercări de umor pe care le-am presărat ici-colo – în umbletul şi rutina muncii de câteva ore împreună – n-or fi fost ce trebuie? Sau când trebuie? Deşi poartă cu el un zâmbet, poposit aşa, pe faţă. Dar nu e dintr-o ştrengăreală ghiduşă. Lucru ciudat, cred că e dintr-o persistenţă a gândurilor.
De fapt, nici nu mai are importanţă. Că treaba pentru care pornisem la drum, a ieşit şnur.
Ce le-a trebuit lor?
Adică, celor din Moara Vlăsiei?
Mai târziu m-am dumirit. Iar acum sunt sigur. După ce am rememorat parcursul timpului petrecut împreună, e cert că tocmai felul ăsta al lui de a fi – scump la glume şi uşor îndârjit – este pentru locuitorii comunei exact ce le-a trebuit. Exact ce au căutat. Şi pentru care s-au urnit la vot, anul trecut. Procentul cu care a câştigat a fost mare.
A luat primăria cu peste 84%. Acum nu te mai întrebi, chiar cârcotaş să fii, dacă oamenii l-au câştigat pe el, sau invers. În fond, e acelaşi lucru. Un adevăr la două capete, egal în semnificaţii. Comuna are 2.200 de gospodarii şi o populaţie de 6.300 de locuitori.
Să mai notez că, cel ieşit pe locul doi în cursa electorală, abia a luat aproape 12 procente? Bună distanţă, pentru Andrei Filip.
Începutul: „Dom’ primar e?” „Nu e”
„Păi, cum nu e”? „Nu e”. Întreb: „Da’ unde e”? „E plecat”. „Unde e plecat? Că am vorbit la telefon. Şi a promis”… „Păi, e pe teren”, zice secretara. „Îl sun”? „Lăsaţi, mulţumesc”, zic. „Îl sun eu”.
Îmi cam sărise inima, la gândul unei zile ratate. Başca, după un drum lung, prin mierea dogorita a aerului, topită de soare.
Câteva minute şi ne-am întâlnit. E-adevărat că şi întârziasem un pic, faţă de ora convenită să ne vedem.
Reţelele de apă şi canalizare pătrund pe străzi
Când a văzut că întârziem, Andrei Filip a plecat la un şantier, deschis pentru asemenea lucrări. Echipele de muncitori aşază subteran cele două reţele, una deasupra alteia, în acelaşi şanţ excavat. Au ajuns cu lucrările la a treia arteră de circulaţie. Prima a fost strada „Morii”, apoi „Gării„ şi „Tineretului”.
Sună frumos numele lor, alăturate. Mă tentează să le alătur într-o metaforă oarecare, dar renunţ. Avem nevoie de fapte.
Mai departe. Am aflat că proiectul este finanţat de la bugetul local şi e pus în practică în regie proprie. Adică, muncesc la el angajaţi ai serviciului de canalizare, ai societăţii Consiliului Local. Primăria cumpără materialele de construcţie. Aşa iese treaba mult mai ieftină. În mare, costurile sunt la un sfert din cât ar fi trebuit să cheltuiască, dacă ar fi folosit alte firme. Până acum, pe cele trei străzi, reţelele de apă şi canalizare însumează circa 1.500 m. Şi asta în 2 luni, de când au început treaba acolo.
Mai au un proiect câştigat în cofinanţare cu Fondul de Mediu, acoperit în proporţie de 75% cu fondurile obţinute. Restul de bani, îl asigură comunitatea din Moară Vlăsiei. În cazul ăsta, lungimea reţelelor este de 7 km. Deocamdată e în stadiu de licitaţie şi lucrările stau să înceapă.
Cele două proiecte amintite se completează cu un al treilea, prin ADIA (Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă Canalizare) Ilfov.
În ritmul ăsta şi astfel finanţate, primarul nădăjduieşte să acopere toată comuna, până la sfârşitul lui de mandat, în 2016, cu reţelele unui standard de civilizaţie obligatorie acestor ani.
Două clădiri ale şcolii nr 2, în reparaţii capitale
Comuna are trei şcoli. În învăţământul gimnazial de aici sunt cuprinşi 516 de copii. Există şi trei grădiniţe, din care două cu program prelungit şi una cu program normal, pentru 220 de copii. La fiecare se vor face igienizări obligatorii, în vara asta.
Școala nr. 2, cu clasele I-VIII, are două corpuri de clădiri. La ambele sunt deschise şantiere extinse de reabilitare a lor. Din temelii aproape. Poţi să le denumeşti reparaţii capitale ale construcţiilor. Oricum casele erau vechi rău. Dar n-au crezut că vor găsi totul putrezit. Iniţial, aveau în plan să schimbe duşumelele şi să înlocuiască ce era stricat, acolo unde era neapărată nevoie. Podelele erau ciuruite. Dar când le-au dat la o parte, surpriză a fost cruntă. Dedesubt totul era putrezit. Şi aşa, din demontare în demontare, au ajuns să refacă şcoala, aproape din nou. Înlocuit podele, lambriuri, turnat sape, montat granit, termopane, rigips, izolare termică exterioară, repararea acoperişului. Cei peste 200 de elevi, nu mai puteau învăţa acolo.
Şi la acest şantier, lucrează tot muncitorii angajaţi ai societăţii Consiliului Local. Într-o lună se termină lucrările de reabilitare. Imediat, vor deschide alt şantier, peste drum de Şcoala nr 2, la Grădiniţa, tot nr. 2, cu program prelungit. La fel, reparaţii capitale. Tot cu aceleaşi echipe de lucrători. De fapt, la Moara Vlăsiei, nu există alt constructor, în contract cu primăria. Iată cum, o măsură gospodărească luată de mai mult timp, îşi dovedeşte astăzi eficienţa, din plin, mai ales în criza actuală de lichidităţi.
Transportul, aceeaşi problemă ca peste tot în Ilfov
Distanţa până la Bucureşti este de 34 km, până la Băneasa. Un bilet de microbuz costă acum 5 lei. Condiţiile sunt proaste și pentru locuitorii din Moara Vlăsiei. Există ore de supra aglomerare, când oamenii sunt transportaţi ca vai de ei, înghesuiţi ca sardelele. La alte ore, microbuzele merg cu viteza melcului, numai ca să-şi adune de pe drum pasageri noi. Faci până la Bucureşti ore în şir pe drum.
Primarul Andrei Filip susţine că “dacă s-ar pune din nou pe tapet problema transportului RATB, n-ar trebui să existe dilema rentabilităţii. Primăria Generală a Capitalei ar trebui să ştie că transportă locuitorii din Ilfov spre Bucureşti, unde ei muncesc şi sunt plătitori de taxe şi impozite, la bugetul administraţiei de acolo. Nu e drept lucrul ăsta”, afirmă el.
Pe plan local, există un microbuz şcolar, în care copiii se îmbarcă pentru excursii, serbări şi participarea la tot felul de evenimente. Din păcate, primăria Moara Vlăsiei nu îşi poate permite să susţină alte cheltuieli.
Cartierul Tineretului se dezvoltă. Încet, dar sigur
Dincolo de pârâul Cociovaliştea, s-au ridicat câteva zeci de case pentru tinerii comunei. Proiectul este al Consiliului Local, bazat pe Legea 15 / 2003, în care se oferă gratuit terenuri pentru construcţia de locuinţe. Condiţia pusă este ca tinerii să se apuce imediat de ridicarea caselor. Unele sunt terminate, altele se află în diferite stadii de finalizare. În vecinatate, e plasat stadionul, care îşi va deschide porţile în toamnă. Drumul până acolo este asfaltat, în întregime.
„O zi la mare, pentru fiecare”
Locuitorii din Moara Vlăsiei pot vedea Marea Neagră şi să se bucure de litoral. Este un proiect pus în aplicare în urmă cu 5 ani. Oricine doreşte, se poate înscrie, indiferent de categoria de vârstă din care face parte. Părinţi cu copii, tineri, vârstnici, absolut oricine vrea.
Anul ăsta, de exemplu, programul a început în iunie, după „Festivalul Vlăsiei” şi se încheie în toamnă. Plecările sunt dese, de două-trei ori pe săptămână, dus-întors, în zilele de marți, sâmbătă şi uneori joi. Când sunt cereri. Oamenii se înscriu la registratura primăriei şi se decid în ce zi vor să facă excursia.
Autocarul are 60 de locuri şi este proprietatea comunei. De regulă, face cursele cu toate locurile ocupate. Există o singură condiţie: să fii cetăţean al comunei Moara Vlăsiei.
Staţiunea Mamaia este preferată de cei mai mulţi. În programul excursiei, micul dejun este asigurat la pachet iar masa de prânz, la un restaurant. Sucuri, apă, tot ce trebuie. La fel, cina. Cei care s-au ocupat de aplicarea acestui proiect au avut grijă să închirieze şi o porţiune de plajă, cu șezlong-uri. Toate astea îl costă pe locuitorul comunei o taxă de 30 de lei. Restul îl plăteşte primăria.
Turiştii din Moara Vlăsiei au ajuns şi la bulgari
În 5 ani, mii de localnici s-au bucurat de minivacanţele de pe Litoral. Iar în fiecare vară, pleacă în acest sistem peste 1.500 de oameni.
Programul cu litoralul nu e singura vizită în ţară. Oamenii de aici au căpătat gustul peregrinărilor. Cu acelaşi autocar se organizează şi excursii la munte, la mănăstirile monumente istorice, la Iași la Sfânta Parascheva sau la Curtea de Argeş şi altele, bineînţeles.
Chiar în urmă cu trei săptămâni s-a organizat o vizită la bulgari. Tot la mănăstiri, în cadrul unor demersuri parohiale.
Pentru elevi – tabere anuale de vară
Apoi, nici copiii nu sunt uitaţi. Anual, pleacă de aici circa 100 dintre ei, într-o tabără de trei zile, într-o staţiune montană, imediat după festivalul amintit. Anul trecut copiii au fost la Predeal. Anul ăsta au făcut Transfăgărăşanul. Costurile taberei le achită tot Consiliul Local. Elevii care participă la aceste tabere de vară sunt de la clasele V-VIII, din cadrul fiecărei şcoli a comunei. Ca să poată se se bucure cât mai mulţi dintre ei de asta, cine a mers anul trecut, anul ăsta îi lasă pe alţii. Prin rotaţie, se perindă în aceste tabere mulţi dintre ei.
Dar, şi aici există o restricţie: cei cu nota scăzută la purtate, cedează locul.
Primarul propriilor „10 angajamente”
Poţi să le spui şi al celor „10 porunci”. Pe care el însuşi şi le-a impus, în faţa electoratului.
În primul mandat, cele 10 angajamente s-au multiplicat şi a atins cifra de 50. Adică tot atâtea obiective realizate.
Pentru mandatul de acum, la fel. A întocmit o listă cu alte 10 prevederi, într-un contract cu cetăţenii comunei. Totul sub deviza „Construim împreună”.
Are dreptate Andrei Filip: promisiunile date, au fost datorii achitate.
Abia acum, poate înţelegeţi şi voi de ce e scump la glume primarul din Moara Vlăsiei. Pentru mine, lucrurile s-au limpezit.
