România are la dispoziție peste 572 de milioane de euro, în perioada 2014-2020, pentru proiecte ce vizează incluziunea socială și reducerea sărăciei, a anunțat comisarul European pentru Politică Regională, Corina Crețu.
Aceasta a discutat, la Bruxelles, cu ministrul Muncii, Dragoș Pîslaru, pe marginea Pachetului național anti-sărăcie, a Agendei urbane și a integrării comunităților marginalizate.
„România are la dispoziție peste 572 de milioane de euro, finanțare din Fondul european de dezvoltare regională (FEDR) pentru perioada 2014-2020, pentru proiecte ce vizează incluziunea socială și reducerea sărăciei. Pentru a asigura o implementare eficientă este extrem de important să existe o bună coordonare între FEDR și Fondul social european. Ministerele de resort și autoritățile de management trebuie să-și accelereze eforturile pentru a demara cât mai curând intervențiile planificate”, a declarat Corina Crețu. Comisarul European a mai subliniat faptul că Pachetul național anti-sărăcie poate atrage fonduri din mai multe Programe Operaționale, în special din Programul Operațional Regional și Programul Operațional „Capital Uman”, pentru a găsi soluții la provocări precum părăsirea timpurie a școlii, sărăcia, excluziunea socială, cât și pentru probleme din domeniul sănătății și al locuințelor.
„Evaluarea nevoilor este o condiție prealabilă pentru prioritizarea investițiilor noastre. În această privință România a făcut progrese în identificarea domeniilor ce vor fi vizate de inițiativele curente de dezinstituționalizare a persoanelor cu dizabilități. Ne așteptăm ca aceste eforturi să fie extinse și la domeniul protecției copilului”, a adăugat comisarul european.
Conform Eurostat, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială în România este de aproape 40%.
De asemenea, cele mai afectate sunt categoriile vulnerabile, jumătate dintre copiii din România fiind expuși riscului de sărăcie, potrivit sursei citate.
În cadrul perioadei de programare 2014-2020 se urmărește ca 75.000 de copii, 10.000 de persoane cu dizabilități și 62.000 de persoane vârstnice să beneficieze de condiții de viață mai bune, prin reabilitarea infrastructurii de servicii sociale.
