Pompierii militari, eroii nevăzuţi ai situaţiilor de urgenţă

Interviu cu inspectorul şef al ISU „Dealul Spirii” Bucureşti-Ilfov

Din data de 25 nov. 2015, generalul de brigadă Gheorghe Pop, inspectorul şef al ISU „Oltul” Harghita, a fost detaşat, pentru o perioadă de 3 luni, la conducerea ISU „Dealul Spirii”. El a primit misiunea de a analiza situaţia ISU „Dealul Spirii” şi de a aduce îmbunătăţiri în organizarea şi activitatea acestuia, prin reorganizarea  subunităţilor, pentru reducerea timpului de răspuns, a activităţii de inspecţie, reactualizarea întregii baze de date privind obiectivele şi avizarea şi autorizarea acestora.

Pe gen. Pop am avut plăcerea de a-l cunoaşte la bilanţul Grupului de Intervenţie nr. 4, fostul ISU Ilfov. Domnia sa a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu, în care l‑am rugat să ne vorbească despre activitatea instituţiei pe care o conduce.

Autorizarea ISU, un scut împotriva incendiilor

Discuţia noastră a început, cum altfel, de la evenimentul tragic de la clubul Colectiv şi de la întrebarea dacă astfel de nenorociri ar putea fi evitate.

Redactor: Tragedia de la clubul Colectiv a scos la iveală faptul că legile nu au fost respectate. Cât de importante sunt, în acest caz, avizele şi autorizaţiile de securitate la incendii eliberate de specialiştii ISU?

Gen. de brigadă Gheorghe Pop: Avizele ISU au avut şi au o mare importanţă dintotdeauna. O clădire sau un obiectiv economic care a fost avizat şi autorizat în acest sens este indubitabil mult mai bine protejat de apariţia unor astfel de evenimente nedorite. Din păcate, românii învață doar din experiențele negative să ia în serios obligaţia de a evita asemenea nenorociri. După tragedia de la Colectiv, foarte mulți s‑au trezit că nu dețin aceste avize și că le trebuie autorizații ca să intre în legalitate și au dat năvală la noi cu documentațiile necesare. Ne-am trezit, pur și simplu, sufocați de valul de cereri. Astfel că, în ultimele luni, a fost emis un număr foarte mare de avize și autorizații. Mai exact, în mai puțin de două luni de zile, am emis peste 1.500 de astfel de documente.

Red.: Cum se face avizarea?

Gen. Gh. Pop: Pentru avizare, beneficiarul trebuie să prezinte o serie de documente cu caracteristicile constructive ale clădirii, pe care specialiștii ISU le analizează, și dacă normele sunt respectate, se emite avizul. El trebuie să solicite și să obţină avizul de securitate la incendiu înainte de începerea lucrărilor de execuție la construcțiile noi, de modificare a celor existente și/sau la schimbarea destinației acestora. Astfel, impunem constructorului să respecte normativele în vigoare. Apoi, după finalizarea construcției, urmează autorizarea, după verificarea realităţii din teren, care certifică faptul că s-au respectat toate condițiile impuse la avizare.

Pompierii au o misiune foarte complexă

Red.: Care sunt principale îndatoriri ale militarilor ISU?

Gen. Gh. Pop: În primul rând vreau să fac câteva precizări. Mă deranjează foarte mult atunci când aud colegi de-ai dvs. botezându-ne „lucrătorii ISU”. Să fie foarte clar: noi nu suntem „lucrători”, suntem militari de carieră şi facem parte din Armata Română. De asemenea, auzim, deseori, că la locul evenimentului „au sosit Pompierii, SMURD-ul şi Descarcerarea”! Greşit. Brigada de pompieri are în componență și SMURD și Echipele de descarcerare. Toate cele trei structuri alcătuiesc, de fapt, una singură. Ele fac parte dintr-o singură armă, cea a pompierilor militari! Totodată, ISU are, la rândul său, mai multe specialităţi: Pompieri, Protecție Civilă, Tehnică auto, Intendenţă etc. În privinţa pompierilor, aceştia sunt pregătiţi să execute o  gamă largă de misiuni. Ei acţionează la incendii, explozii, inundații, căutare obiecte căzute din Cosmos, cutremure (căutare-salvare). Pentru a fi pompier trebuie să ai o gamă largă și variată de cunoștințe, din mai toate sferele de activitate. Pentru a face un control tehnic de specialitate, cu adevărat, trebuie să deții cunoștințe din domeniul construcțiilor, instalații, elec­tricitate, fizică, chimie și chiar matematică, dar și din multe alte domenii. Este o armă foarte complexă. Așadar, să nu vă închipuiți că pompierii sunt doar niște oameni care țin în mână o ţeavă de refulare. Iar dacă facem o apreciere a jertfelor pe care le-au făcut, de-a lungul timpului, pompierii militari, nicio armă, pe timp de pace, nu are atâţia eroi.

Pompierii – „moaşa comunală”

Red.: Care este aria activităţii pompierilor?

Gen. Gh. Pop: Practic, pompierii sunt aproape peste tot. Suntem singurii care, pătrundem şi în coliba ciobanului din munte, dar şi la Institutul de Fizică Atomică. Din păcate, în ultima vreme, am început să primim misiuni care nu au nicio legătură cu îndatoririle și misiunile pompierilor: dat pisica jos din pom, scos cățelul din canal, dat țurțurii de pe acoperișul clădirilor etc. Noi cheltuim astfel resurse, în condițiile în care, în alt loc, s-ar putea produce o situație de urgenţă, care ar presupune salvarea unor vieți omenești și ne‑am putea trezi că nu avem forțe să intervenim, pentru că suntem blocați dincolo. Iar în județe și localităţi cu dotări mai puține, în cazul unui eveniment grav, această situație ar putea determina o tragedie. Am devenit un fel de „moaşă comunală”!

Cu zece ani în urmă, faţă de alte ţări europene

Red.: Cu ce probleme vă confruntaţi?

Gen. Gh. Pop: Din păcate, nu stăm prea bine cu dotarea. Din acest punct de vedere, suntem cu cel puțin 10 ani în urmă, faţă de alte tări europene. Vorbesc despre toată gama de materiale, echipamente și mijloace tehnice pe care ar trebui să le avem la dispoziție, raportate la misiunile pe care le avem de îndeplinit. Am aici în vedere atât cantitatea, cât și calitatea acestora. Noi încă mai avem mașini de acum 35-40 de ani! Am vizitat aproape toate unitătile de foști pompieri militari din Ungaria. Acolo, toată gama de mijloace de intervenție este reînnoită. La Ulm, în Germania, am fost foarte surprins de ceea ce am văzut la o brigadă de pompieri, nu mai mare decât un detașament de-al nostru. Avea toate dotările necesare, inclusiv echipamente speciale pentru scafandri, pentru salvare de la înălţime, de la subsoluri, de sub dărâmături. Iar noi, deja, nu mai avem cu ce echipa oamenii… Cauza? Insuficiența resurselor financiare. Efor­turi se fac, dar nu la nivelul nevoilor și cerințelor. Toate acestea, în condiţiile în care numărul de intervenții a crescut și el, apreciabil, de la o zi la altă. Media este, undeva, la 250 de intervenții, în 24 de ore. De asemenea, efectivele sunt insuficiente, dar facem eforturi să depăşim toate aceste neajunsuri. O altă problemă ar fi şi lipsa hidranţilor. Autorităţile locale n-ar fi rău să reamenajeze acele rampe de alimentare care existau înainte pe cursurile râurilor sau pe malul lacurilor. Tot aşa, ne lovim şi de problema căilor de acces, care, în noile cartiere rezidenţiale sunt foarte înguste.

Serviciile voluntare de urgenţă, o necesitate şi o obligaţie neluate în seamă

Red.: Ce soluţii întrevedeţi?

Gen. Gh. Pop: O solu­ție ar fi înființarea a cât mai multor servicii voluntare, pe lângă primăriile localitătilor. Nu am făcut o analiză a situației din Ilfov, dar vă pot spune cum este în județul Harghita, de unde am fost detașat, de două luni. Mi‑au trebuit aproape 5 ani să-i fac pe primari să înţeleagă că protecția cetățeanului în localitate începe de la primărie. Iar noi suntem cei care venim în sprijinul dumneavoastră, le‑am spus. A trebuit dusă multă muncă de lămurire, iar acum este judeţul cu cele mai multe servicii voluntare din ţară. Din 60 de comune, 48 au între 1-3 maşini de pompieri. Primarii trebuie să înţeleagă că o formă de protecţie a cetăţeanului este şi înfiinţarea unui serviciu voluntar de urgenţă pe lângă primărie, care să poată acţiona în caz de incendii, inundaţii sau alte calamităţi sau catastrofe, cât şi în alte activităţi în folosul comunităţii. Un serviciu care să fie dotat corespunzător, să acţioneze corespunzător şi care să colaboreze cu serviciile profesioniste. De altfel, există prevederi legale potrivit cărora înfiinţarea serviciilor voluntare de pompieri este obligatorie.

Red.: Cu ce situaţii vă confruntaţi cel mai frecvent?

Gen. Gh. Pop: În momentul de faţă, ponderea cea mai mare o au intervenţiile medicale ale celor 30 de echipaje SMURD. Cam 85% din totalul misiunilor. Vorbim aici de accidente de circulaţie, accidente domestice etc., circa 150 de intervenţii pe zi. De aceea, intenţionăm să creştem numărul acestor echipaje, până la 40. Mesajul meu cître cetăţeni este acela că ei trebuie să înţeleagă că tot ceea ce facem noi este pentru binele lor şi că ar fi bine să se informeze cum să prevină pericolele care i-ar putea pândi, informându-se. Un mijloc de informare eficient ar putea fi revista noastră cu apariţie lunară, „Pompierii români”, la care ar fi bine să se aboneze, pentru că pot găsi aici multe sfaturi utile.

ISU Buc. – Ilfov gestionează o treime din situaţiile de urgenţă,la nivel naţional

Misiunea ISU Buc. – Ilfov este de a proteja viață oamenilor, a bunurilor și valorilor materiale ale acestora, atât din municipiul București, cât și din județul Ilfov, pe o suprafață de 1.811 kmp, superioară zonei metropolitane a orașelor Londra (1.587 kmp) sau Roma (1.285 kmp). Inspectoratul asigură managementul situațiilor de urgenţă pentru zonă administrativ teritorială a municipiului București (1.883.425 locuitori, densitate de 7.360 locuitori/kmp) și a județului Ilfov (388.738 locuitori, densitate de 245 locuitori/kmp).