Sechelele produse de infecția cu virusul SARS-Cov-2, prin complexitatea simptomatologiei, prin afectarea funcționalității cotidiene și, implicit, a calității vieții, reprezintă o adevarată provocare pentru medicul care își propune să recupereze acești pacienți. OHT Medical Center, care funcționează în satul Tâncăbești, comuna Snagov, și-a asumat această misiune, fiind preocupată permanent de identificarea celor mai eficiente mijloace de tratament, preocupare concretizată în elaborarea de protocoale terapeutice complexe, care includ terapii de avangardă, a căror aplicare este posibilă datorită dotării tehnice de top și echipei medicale de excelență.

Articol apărut în Jurnalul de Ilfov, ediția print nr. 582

Ce este Sindromul Post COVID și cine este mai predispus la această afecțiune?

Sindromul Post ­COVID-19 (SPC) reprezintă ansamblul simptomelor care apar la persoane cu istoric sigur sau probabil de infecție cu SARS-CoV-2, de obicei la 3 luni de la debutul fazei acute, simptome care persistă minim 3 luni și nu pot fi explicate printr-un diag­nostic alternativ. Simptomele sunt foarte diverse, dar cele mai comune sunt: oboseală, scurtarea respirației și disfuncțiile cognitive, dar și altele care, în general, afectează funcționalitatea zilnică a acestor persoane.

Incidență crescută în populația feminină

Simptomele sindromului post COVID-19 se pare că se instalează indiferent de gradul de severitate al infecției acute, dar, s-a remarcat o incidență crescută în populația feminină, la grupa de vârstă medie (populație activă, cu responsabilități familiale și socio-profesionale) și la persoanele cu o simptomatologie mai variată în faza acută.

Statisticile recente efectuate în SUA și Marea Britanie au arătat că un pacient din trei, care au trecut prin boală acută, va experimenta simptome ale SPC și deja există o îngrijorare în aceste state cu privire la recuperarea acestui număr enorm de pacienți sechelari, cu atât mai mult cu cât aproximativ o treime dintre cei diagnosticați prezintă afectări cu impact semnificativ privind calitatea vieții, inclusiv familiale și posibilitatea continuării activității profesionale. Iar o altă îngrijorare este reprezentată de numărul extrem de mic, față de magnitudinea problemei, a centrelor medicale implicate în activitatea de recuperare medicală a acestor pacienți.

În România, există la nivel național, un protocol privind recuperarea și reabilitarea acestor pacienți, aprobat de ministrul Sănătății, pe 23.04.2021, dar abordează numai decondiționarea fizică și sechelele respiratorii ale acestor pacienți și are în vedere doar terapia fizică. Însă, la acest moment, deja se cunoaște că, în spatele simptomatologiei foarte diverse a SPC există o diversitate a mecanismelor de producere a acestei boli.

Până în acest moment, cercetările au evidențiat câteva tipologii fiziopatologice: unii pacienți se pare că prezintă o remanență cronică a virusului în organism, nu l-au putut elimina la sfârșitul fazei acute a bolii, cum se întâmplă de obicei, alți pacienți prezintă o inflamație cronică generalizată sau prezintă simptomele și semnele biologice ale unei boli autoimune și, nu în ultimul rând, tendință la formarea de cheaguri, oriunde în organism, cu afectarea predominantă a circulației capilare. Acest ultim mecanism pune reale probleme de diagnostic deoarece, pentru afectarea microcirculației și extrem de rar a vaselor de sânge mari, nu există o imagistică care să evidențieze, de rutină, aceste modificări. Acest mecanism a fost evidențiat și adus în atenția clinicienilor pe evaluările necroptice, în cursul autopsiilor efectuate.

Din experiența de până acum a Clinicii OHT, cele mai frecvente simptome sunt cele respiratorii și neuropsihice, urmate de sechelele produse de starea de hipercoagulabilitate (cheaguri). Și, din păcate, simptomatologia neuropsihică, manifestată prin oboseală cronică, tulburări de memorie, de atenție și/sau de concentrare a fost întâlnită la populația de vârstă medie, activă, având impact semnificativ asupra calității vieții și a randamentului profesional.

Cum este diagnosticat SPC?

”Având în vedere multitudinea sistemelor și organelor posibil implicate în SPC, evaluarea de fond în Clinica OHT Medical Center a acestor pacienți o realizăm în cabinetul de medicină internă. După nouă luni în care am lucrat într-o secție de pacienți acuți COVID, am valorificat experiența dobândită implicându-mă în recuperarea pacienților cu sechele post COVID, nevoie pe care am intuit-o încă de la sfârșitul anului 2020. Pe măsură ce s-au adunat date științifice la nivel internațional și beneficiind de o dotare de excepție în recuperare medicală, dar și de un colectiv medical de elită, la nivelul Clinicii OHT am elaborat protocoale de diagnostic dar, mai ales, protocoale terapeutice complexe, personalizate pe tipul de afectare a fiecărui pacient. Este dificil să creezi un protocol general valabil pentru evaluarea pacienților cu SPC, deoarece fiecare are grupajul lui de semne și simptome, iar investigațiile se efectuază țintit, în funcție de acestea. În afara consultului clinic general și a unui set standard de analize biologice, necesare pentru a realiza bilanțul leziunilor, pe aparate și sisteme, celelalte investigații utile în evaluarea acestor pacienți, frecvent utilizate sunt:

– spirometrie cu pulsoximetrie;

- electrocardiogramă;

- ecografia cardiacă;

– radiografie pulmonară sau tomografie computerizată nativă;

– ecografie Doppler arterială sau venoasă;

– ecografie abdominală, la nevoie completată cu ecografie Doppler abdominal;

- tomografie cerebrală.

De asemenea, se poa­te apela și la spe­cialități medicale conexe în vederea cuantificării disfuncțiilor prezente în cazul fiecărui pacient”, ne-a declarat dr. Elena Păcuraru, medic primar, medicină internă, director medical al Clinicii OHT.

Cum este tratat SPC în Clinica OHT Medical Center?

”Așa cum precizam anterior, tratamentul pa­cienților cu SPC nu poate fi decât unul strict personalizat, având în vedere multitudinea simptomelor și, pe cale de consecință, tabloul clinic particular pe care îl prezintă fiecare pacient. Terapiile utilizate vizează interceptarea și/sau blocarea mecanismelor care au condus la instalarea SPC (perturbarea imunității, exagerarea răspunsului inflamator, creșterea la valori anormale a coagulabilității sângelui), cât și recuperarea funcțiilor alterate de instalarea acestui sindrom. Iar dotarea performantă și calificarea echipei medicale ne permit această abordare nuanțată, strict personalizată pe tipul de afecțiune al fiecărui pacient. În acest sens, protocoalele terapeutice elaborate la nivelul clinicii conțin o asociere între diferite terapii, toate fiind incluse deoarece vizează blocarea mecanismelor bolii, nu doar o ameliorare tranzitorie a simptomelor! Vorbim, așadar, de ozonoterapia, pe care am practicat-o cu succes la pacienții acuți – o terapie de o valoare inestimabilă la pacientul cu SPC, deoarece interceptează, practic, toate mecanismele de producere a acestei boli și, foarte important, corect indicată – nu are nici o reacție adversă! Practic, își găsește indicația în orice formă a SPC, inclusiv la pacienții cu sechele respiratorii severe, cu necesar de oxigen permanent. În cazul sechelelor post ­COVID, ozonoterapia este:

- imunoregulatoare, în sensul deprimării imunității anormale declanșate de infecția cu SARS-Cov-2 și stimulării imunității corecte, ameliorând semnificativ imunodepresia produsă de această infecție;

- puternic antiinflamatoare: scade producția substanțelor proinflamatoare și crește producția de interleukine antiinflamatoare, contracarând, în acest fel unul dintre mecanismele principale de producere a SPC;

- scade vâscozitatea sângelui, având efect puternic contra agregării globulelor sângelui și formarea de microcheaguri și, împreună cu efectul antiinflamator contribuie la reluarea microcirculației afectate;

- crește semnificativ oxigenarea țesuturilor, cu efect pe regenerare;

- prin stimularea producerii de energie la nivel celular (stimularea funcției mitocondriale) și mobilizarea celulelor stem, favorizează regenerarea țesuturilor;

- are puternic efect antioxidant, stimulând, practic, întregul lanț enzimatic antioxidant al organismului, protejând celulele de oxidare și inflamație, dar și reversând stresul oxidativ cronic.

Apoi, avem oxigenarea hiperbară, care, din păcate, a fost demonetizată prin folosirea excesivă, în cazuri fără indicație medicală sau chiar în cazuri având contraindicații. Literatura medicală internațională indică această terapie pacienților la care domină simptomatologia neurologica și neuropsihică (oboseală, ”ceața creierului”, tulburări de atenție, memorie și limbaj, insomnie etc.) și mai puțin simptomatologia respiratorie. În clinica noastră, o efectuăm pentru pacienții cu manifestări neuropsihice: sindrom de oboseală cronică, tulburări ale memoriei și capacității de concentrare și atenție, insomnii, anxietate sau pentru recuperarea tonusului muscular.

Mai putem face referire la kinetoterapia res­piratorie și cea de tonifiere generală. Prima dintre aceste terapii este indicată în cazul pacienților cu sechele respiratorii, cu scopul ameliorării funcției de ventilație, a funcției de transfer a oxigenului prin membrana alveolocapilară afectată de inflamație, fiind ameliorată de terapia hiperbară și ozonoterapie. Iar kinetoterapia de tonifiere generală este indicată în cazul pacienților care prezintă decondiționarea performanțelor fizice secundară bolii, mai ales în cazul unui repaus la pat prelungit peste 3 – 5 zile. Recondiționarea fizică prin kinetoterapie contribuie și la stimularea mecanismelor antiinflamatoare și antioxidante ale organismului, fiind indispensabilă pentru orice pacient, indiferent de tipul sechelelor prezentate.

Electroterapia sau electrostimularea musculară este, de asemenea, utilă în procesul de recondiționare fizică generală, mai ales în cazul pacienților cu stare biologică precară, pentru care kinetoterapia este dificilă în primele stadii ale recuperării.

Iar ”tehnica HI-TOP” este un procedeu modern de stimulare a regenerarii globale a organismului, util mai ales pacienților cu sindrom de oboseala cronică, tulburări de somn, “brain fog” sau ”ceața creierului. Nu în ultimul rând, fac referire la tratamentul intravenos, care se administrează, evident, sub formă de perfuzii intravenoase cu substanțe antioxidante, vitamine și minerale, cu rol în regenerarea și recuperarea organismului, în formule adaptate tipurilor de sechele post COVID-19 pe care le prezintă fiecare pacient”, ne-a mai declarat medicul Elena Păcuraru.

Cele mai frecvente simptome descrise de către pacienți și raportate către OMS de diferite asociații medicale sunt:

- oboseală;

– dificultați în respirație, scurtarea respirației;

– disfuncții cognitive (“ceața creierului”);

– alterarea persistentă a gustului și/sau mirosului;

- dureri toracice;

- tuse;

- durere de cap;

- tulburări de memorie;

- depresie;

- anxietate;

- tulburări de somn;

- tahicardie/palpitații;

- stare de epuizare post efort;

- dureri articulare;

- spasme sau dureri musculare;

- febră intermitentă;

– tulburări gastrointestinale (diaree, constipație, reflux gastro-esofagian, dureri abdominale);

- nevralgii cu topografii diverse.

Profesionalism, asumare, pacienți recuperați

Directorul medical al OHT Medical Center a precizat, la final, că ”poziționarea clinicii, de la început, ca pionier al acestui domeniu, a implicat un efort financiar substanțial, dar și un efort uman pe măsură. Este un domeniu în care fiecare zi aduce dovezi științifice noi, abordări terapeutice noi și toate aceste noțiuni trebuie însușite, aprofundate și inserate în conduita diagnostică și terapeutică aplicate pacienților care ne solicită ajutorul. Este o muncă permanentă, o perfecționare și aducere la zi permanente și, fiind o muncă de pionierat, nu lipsită de emoții, mai ales când ai în grijă cazuri grave. Dar, ne-am asumat-o și suntem foarte mândri de realizările noastre, de faptul că putem oferi ajutor unor pacienți prea puțin luați în seamă până în acest moment”, a concluzionat dr. Elena Păcuraru.

PE ACEEASI TEMA