În cadrul celei mai recente ședințe lunare a Comisiei de Dialog Social, constituită la nivelul Prefecturii Ilfov, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI), care reprezintă interesele a 170.000 de membri de sindicat (2.000 doar în Ilfov), a atras atenţia asupra existenţei mai multor nemulţumiri cu care se confruntă personalul din învățământ.
Ramona Mangu, președintele Sindicatului Învățământ județul Ilfov, din cadrul FSLI, a vorbit despre necesitatea adoptării unei noi legi a educației – ”act normativ realizat cu responsabilitate şi supus dezbaterii publice, care va rezolva cea mai mare parte a problemelor cu care se confruntă de mai bine de 20 de ani sistemul de educaţie din România”.
Articol apărut în nr. 375 al Jurnalului de Ilfov, ediția print
Sindicaliștii au făcut, mai apoi, o serie de referiri la programa şcolară învechită şi neadaptată cerinţelor actuale de pe piaţa muncii, apreciind că ”elevii nu sunt pregătiţi să facă faţă provocărilor din plan profesional şi nici măcar pentru a-şi gestiona singuri
viaţa”. O altă problemă reclamată este aceea a subfinanţării educaţiei, ”fapt care plasează şcolile din România într-un alt secol”. ”Lipsa dotărilor în cele mai multe dintre unităţile de învăţământ accentuează şi mai mult starea precară a sistemului de educaţie. Nu este admisibil să existe şcoli care nu au fost reabilitate sau care reprezintă un pericol pentru elevi, pentru că nu au, de exemplu, autorizaţie de funcţionare din partea ISU. Este de neacceptat, de asemenea, ca în multe dintre şcoli să nu existe laboratoare dotate corespunzător, grupurile sanitare să fie aceleaşi de zeci de ani sau creta să fie cumpărată
din banii părinţilor!”, mai spun sindicaliștii. Ei sunt nemulțumiți și pentru că banii câştigaţi în instanţă ajung în buzunarele cadrelor didactice după lungi amânări.
”Ni se cere respectarea legilor şi a deciziilor din instanţă, dar statul cum tratează
această problemă? Conform prevederilor legale, în 2017, o parte a salariaţilor din învăţământ ar trebui să primească sumele restante la drepturi salariale stabilite prin sentinţe judecătoreşti, sume care nu se regăsesc în legea bugetului de stat pentru anul 2017. De asemenea, tot ca urmare a sentinţelor judecătoreşti, personalul didactic trebuie să primească sume care reprezintă dobânzi penalizatoare. Până în acest moment, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Educaţiei nu au stabilit care este sursa de finanţare a acestor cheltuieli şi cine trebuie să facă aceste plăţi. În medie, fiecare angajat din
educaţie ar trebui să recupereze aproximativ 5.000 de lei”.
Creșterea salariilor vs. achitarea dărilor către stat din buzunarul angajatului
În ceea ce privește creșterea salariilor nete în educație, sindicaliștii afirmă că aceasta ”va fi de doar 25% în 2018, chiar dacă salariile brute ar urma să fie majorate cu 50%. Începând cu 1 ianuarie 2018, urmează să se aplice prevederile Legii 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Însă, conform datelor Ministerului Finanţelor, începând cu aceeaşi dată, se va schimba modul în care vor fi achitate dările către stat ale angajatului. Ceea ce înseamnă că majorarea cu 50% a salariului brut, anunţată pentru anul viitor, la nivelul salariului net nu reprezintă mai mult de 25%”.
Modificarea Legii pensiilor este o altă revendicare, cei din educație reclamând faptul că, în sistem, pensia medie este de sub 1.000 de lei, comparativ cu alte sisteme, unde pensia medie este de peste 3.000 de lei. La fel, calculul sporurilor din învățământ este considerat incorect.
La final, sindicaliștii au vorbit despre renunțarea la costul standard/elev. ”Atâta timp cât determinarea costului standard se face prin hotărâre de guvern, la propunerea Ministerului Educației, în funcție de cuantumul cheltuielilor de personal stabilit de Ministerul Finanțelor pentru salariații din învățământ și aprobat de Parlamentul României, prin Legea bugetului de stat, existența acestui cost standard nu se justifică. Dacă există o lege de salarizare după care sunt plătiți toți angajații dintr-o unitate, indiferent de numărul copiilor/elevilor din acea unitate, ce relevanță mai are acest cost standard pentru stabilirea cheltuielilor necesare cu salariile?”, se întreabă cei din învățământ. În acea unitate, ce relevanță mai are acest cost standard pentru stabilirea cheltuielilor necesare cu salariile?”, se întreabă cei din învățământ.
