La sfârşit de iulie 2013, edilii oraşului Pantelimon au hotărât să ofere locuitorilor 4 zile de distracţie în perioada 25-28 iulie.
De ce se numeşte Pantelimon?
Desigur, denumirea oraşului este în strânsă legătură cu Sfântul Pantelimon, unul dintre cei mai iubiţi sfinţi ai Bisericii ortodoxe, pentru că este unul dintre acei „doctori fără de arginţi” pe care Biserica i-a recunoscut. Considerat ca fiind ocrotitorul medicilor şi vindecător al bolnavilor, minunile pe care Sf. Pantelimon le-a înfăptuit după botez l-au determinat pe domnitorul Ţării Româneşti, Grigore Ghica al II-lea să aducă din Grecia, în anul 1750, braţul drept al Sfântului. Domnitorul a închinat moaştele localităţii Floreşti unde construise o mânăstire cu biserică (acum este complexul Lebăda) şi astfel localitatea a devenit Pantelimon, orașul sărbătorit și în această pagină. Şi în zilele noastre, la biserica Sf. Nicolae-Pantelimon există relicvariul de argint cu moaştele sfântului. Aşezat în Câmpia Vlăsiei, pe malul stâng al râului Colentina care, în dreptul localităţii formează lacurile Pantelimon I, Pantelimon II şi Cernica, Pantelimon a devenit oraş în 2005, de fapt este cel mai întins dintre oraşele judeţului Ilfov, însă nu mai întins decât comunele mari Snagov, Periş şi Vidra.
Condus din 2008 de primarul Marian Ivan, oraşul Pantelimon este gazda celei mai mari fabrici de bere din ţară şi a unei fabrici de pâine. Totuşi, majoritatea populaţiei face naveta până la Bucureşti care este atât de aproape. Oraş în continuă schimbare de câţiva ani, Pantelimon se poate lăuda cu cea mai mare grădiniţă pe 5 etaje din judeţ, dar şi cu o aleasă participare a copiilor şi adolescenţilor la concursurile muzicale judeţene.
4 zile de distracţie
Momente artistice ale copiilor de la Școala Gimnazială nr. 1 îndrumaţi de Maricela Alexa, karaoke, spectacole oferite de Delia, Vunk, Hi Q sau seri de muzică tradiţională susţinute de artişti cunoscuţi ca Elisabeta Turcu şi Ionuţ Dolănescu. Şi o surpriză plăcută în persoana doamnei Mirela Răceanu, originară din Pantelimon care, la peste 60 de ani, s-a reorientat către cântecul popular cu o prospeţime a vocii curate şi nu „fabricată” pe un computer. Doamna Răceanu a venit să cânte gratuit în cinstea locurilor natale şi aplauzele şi dansurile celor din public i-au răsplătit pe deplin dragul și curajul de a cânta.
Unicat până acum
Demonstraţiile gastronomice nu sunt foarte des întâlnite la sărbătorile din Ilfov, însă Primăria şi Consiliul Local au avut buna idee să-i invite pe Maeştrii Flăcărilor (Master of Flames) pentru demonstraţii şi degustări ulterioare. Bucătarii sunt amatori, dar pasionaţi de gastronomie şi participă la mari întreceri de profil, în aer liber, în ţară sau străinătate.
Conduşi de celebrul clujan Radu Zărnescu, bucătarii amatori sosiţi în Pantelimon din multe regiuni ale ţării, au pus la cale în ceaune tradiţionale ciorbe şi gulyaşuri, o tocăniţă imensă dar şi un grătar vertical pe care 4 miei şi câteva şunci de porc s-au rumenit într-un miros înnebunitor. Iar tot spectacolul gastronomic pus la cale de Radu Zărnescu şi ai lui, reţete plus decor, au adus unicitate organizării unei sărbători de localitate. Bravo!
