@ Florina Pînzaru, cercetător economist și experți feroviari propun soluții pentru tranziția verde
România se confruntă cu unele dintre cele mai ridicate niveluri de poluare din Uniunea Europeană, ceea ce afectează semnificativ sănătatea populației. Conform Agenției Europene a Mediului, aproximativ 30.000 de decese premature anual sunt atribuite poluării aerului, Bucureștiul fiind printre cele mai afectate orașe. Numai anul trecut, în Capitală, au fost înregistrate 71 de zile în care valorile maxime admise de poluare au fost depășite. Principalele surse de poluare sunt traficul rutier (58%), încălzirea rezidențială (27%) și industria (13%).
Articol publicat în Jurnalul de Ilfov Nr. 748, ediția print
Pentru a găsi soluții sustenabile, Facultatea de Management din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), în parteneriat cu Asociația Pur și Simplu Verde, a organizat pe 31 martie a.c. o conferință dedicată viitorului transportului feroviar în contextul schimbărilor climatice și economice. Evenimentul cu tema “Rolul industriei feroviare în tranziția justă” a reunit experți din Guvern, sindicate și sectorul feroviar pentru a discuta strategiile de modernizare a infrastructurii și reducere a emisiilor de carbon. Cei prezenți au subliniat că tranziția justă nu este doar un concept abstract, ci o necesitate urgentă, susținută de exemplele de succes din alte țări.
În Germania și Olanda, electrificarea rețelelor feroviare și utilizarea surselor regenerabile au dus la o scădere semnificativă a emisiilor de carbon și la o mobilitate mai eficientă. România trebuie să învețe din aceste modele și să își modernizeze infrastructura feroviară. De asemenea, s-a discutat rolul esențial al operatorilor privați și al forței de muncă în implementarea acestei tranziții, iar experiența altor state europene, cum ar fi Franța și Spania, a fost un exemplu clar al modului în care o tranziție echitabilă poate adresa atât provocările economice, cât și pe cele legate de mediu. Un alt punct important a fost că transportul feroviar electric din surse verzi reprezintă o soluție clară și eficientă pentru decarbonificarea sectorului, așa cum a demonstrat Suedia, iar România poate adopta soluții similare, adaptate condițiilor interne.
”Tranziția justă nu este un moft, ci o necesitate”
Dezbaterea s-a bazat pe cercetările realizate în cadrul proiectului AdJUST, finanțat de Horizon, și coordonate de prof. univ. dr. Florina Pînzaru, decanul Facultății de Management, și Ioana Maria Petrescu, directorul Centrului de Inovare și Leadership (SNSPA). Iar printre numeroasele subiecte abordate s-a pus accent și pe menținerea locurilor de muncă și implementarea unor politici care să asigure o tranziție echitabilă. Astfel, Gabriel Popa, președintele CA al CFR Călători a vorbit despre ”Rolul CFR Călători în tranziția energetică a sectorului feroviar”, iar Simona Istrate, președinte al Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România a prezentat ”Rolul operatorilor feroviari privați în tranziția către o economie verde”. De asemenea, Maxim Rodrigo Gabriel, vicepreședintele CSN Meridian a explicat care este ”Impactul tranziției juste asupra forței de muncă din sectorul feroviar”, în timp ce Ștefan Roșeanu, reprezentant al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București-Ilfov a adus în prim-plan ”Transportul feroviar ca soluție de mobilitate sustenabilă”.
La finalul dezbaterii, Ioana Petrescu, președintele Asociației Pur și Simplu Verde și fost ministru al Economiei și Finanțelor a prezentat concluziile și direcțiile viitoare.
În sală au fost prezenți profesori de la programele de licență și masterat, precum și studenți de la Facultatea de Management din cadrul SNSPA. ”Am avut onoarea să fiu gazda evenimentului și, cu această ocazie, am subliniat câteva aspecte care mi se par importante, concluzii la care am ajuns în ultimii trei ani în care am lucrat ca cercetător economist în proiectul AdJUST finanțat prin Horizon 2020. În primul rând, tranziția justă nu este un moft și nici ceva complicat și birocratic inventat la Bruxelles, ci o necesitate. În al doilea rând, decarbonizarea chiar poate fi realizată cu pierderi minime și cu câștiguri reale și de durată dacă este făcută logic, dacă este corect planificată și atent operaționalizată. În al treilea rând, transportul feroviar electric din surse verzi reprezintă una dintre soluțiile de necontestat pentru decarbonificare, o viață mai bună, dezvoltare regională și interconectare care să sprijine creșterea economică. Cu o singură condiție: să fie susținut și, mai ales, manageriat. Nu există scuze (pot fi, eventual, explicații) de ce trenurile de marfă din România merg uneori cu 10 km/oră (!) când în restul lumii trenurile au ajuns la 350 de km/oră sau că trenurile de pasageri au deficiențe serioase de curățenie. Pentru toate acestea, există un cuvânt simplu: management. Iar sustenabilitatea urmează organizării”, a spus prof. univ. Florina Pînzaru, decanul Facultății de Management din cadrul SNSPA.
Management eficient și investiții strategice, cheia modernizării unui sistem vital
Specialiștii atenționează că transportul feroviar electric din surse regenerabile este esențial pentru decarbonificare, creștere economică și dezvoltare regională sustenabilă. Managementul eficient și investițiile strategice sunt cheia modernizării unui sistem vital pentru România. La noi în țară, parcul feroviar este considerabil învechit, ceea ce influențează negativ atât eficiența transportului, cât și punctualitatea trenurilor. Unele locomotive au până la 60 de ani vechime. În anul 2022, întârzierile cumulate ale trenurilor de călători au însumat peste 4,3 milioane de minute, echivalentul a mai bine de opt ani. Deși nu există statistici detaliate privind întârzierile specifice pe sezoane, este cunoscut faptul că iarna condițiile meteorologice severe pot cauza întârzieri suplimentare. Implementarea noului Mers al Trenurilor, la 15 decembrie 2024, a adus creșteri ale timpilor de călătorie pe anumite rute din cauza lucrărilor de infrastructură. De exemplu, ruta București-Craiova a avut timpi de călătorie mai mari cu 30-40 de minute, ajungând la peste 4 ore pentru 208 km. În ianuarie 2025, operatorii privați au parcurs 1,01 milioane km pe rețeaua CFR, în scădere față de 1,42 milioane km în aceeași perioadă a anului anterior. Această scădere de aproape 30% în ultimii doi ani reflectă o tendință îngrijorătoare în sectorul transportului de marfă feroviar.
FOTO: SNSPA
