Stejar, extremă urgență în pădurile ilfovene

Stejarii care au mai rămas din Codrii Vlăsiei au o viață din ce in ce mai grea, fapt care se răsfrînge negativ asupra regenerarii pădurilor ilfovene, mai ales că suprafața acestora este sub media pe țară. Agresori ai pădurii sunt şi cei care taie ilegal arborii, dar și grupurile  ce consideră codrul o arenă de grătare, manele și gunoaie. Pe lângă asta, a mai apărut și fenomenul de deșertificare. Aceaste probleme, dar și multe altele vor fi dezbătute în perioada imediat următoare, când între 15 martie și 15 aprilie se va deschide campania ”Luna Pădurilor”. 

Consecințele schimbărilor climatice pot fi atenuate, prin menținerea suprafețelor actuale ale fondului forestier, dar și prin extinderea acestora pe terenurile neproductive azi, spun specialiștii Romsilva. Pădurile administrate de Directia Sil­vi­că Ilfov au o menire ecologică deosebită, un rol primordial privind protecția mediului, datorită amplasamentului lor în imediata apropiere a Bucureștiului. De fapt, ele sunt astfel un adevarat filtru pentru noxele emanate și o adevărată uzină de reîmprospătare a oxigenului. 

În prezent, Direcția Silvică Ilfov administrează o suprafață totală de 19.551 ha teren forestier, aflat în proprietatea publică a statului. Iar aceste păduri sunt, în proporție de 56%, din stejar. „Principalul necaz al vremurilor de acum este faptul că stejarul se află într-un regres continuu, fapt ce grevează negativ asupra lucrărilor de regenerare”, spune Dumitru Voicu, directorul Romsilva Ilfov. Cu toate acestea, realizările anuale în activitatea de regenerare a pădurilor sunt de 171 ha, din care regenerări naturale de 114 ha şi împăduriri de 57 ha. 

Pădurile administrate de Direcția Silvică Ilfov sunt încadrate în grupa I funcţională, având rolul esențial de protecţie și de agrement. Datorită amplasării în zona limitrofă a Capitalei, în zilele toride de vară și cele de sărbătoare vin aici zilnic mii de persoane. Cele mai frecventate zone sunt: Băneasa, Pustnicu, Cernica, Snagov-Parc, Râ­ioa­sa, Cor­beanca. Însă accesul liber, neîngrădit are și riscuri,  când personalul silvic se confruntă cu tăieri ilegale de arbori, aprinderea focului, aruncarea gunoaielor etc.

Sudul și estul județului, în pericol de deșertificare 

Ponderea pădurilor în raza Județului Ilfov se situează sub media pe țară de 27%. Ca urmare, se impune necesitatea împăduririi tuturor terenurilor degradate care nu mai pot fi productive, reînființarea perdelelor silvice de protecție a câmpurilor agricole, precum și mărirea suprafeței cu vegetație forestieră care să îndeplinească rolul de „plămân verde” al Capitalei.

După cum ne-a declarat Dumitru Voicu, cele mai expuse fenomenelor de aridizare și secetei sunt zonele din partea de sud și est ale județului. De asemenea, în lunca Argeșului, amenajarea Ca­nalului Argeș – Dunăre, excavațiile și balastierele utilizate au modificat regimul hidric, apa freatică scăzând cu 10-20 m, ceea ce a dus la dispariția vegetației din vecinătate, astfel ­fiind necesare lucrări de reconstrucție ecologică deosebit de dificile. Totodată, în ultima perioadă, pădurile sunt supuse unei agresiuni crescânde din partea populației, asta în special prin tăierile ilegale, dar și prin construirea unor diverse imobile în mijlocul pădurii.  

”Luna Pădurii” 

În perioada 15 martie – 15 aprilie, în toată țara, se desfășoară „Luna Pădurii”. Acest eveniment a debutat în 1872, în SUA, când a fost inițiată o mare campanie de sădire a arborilor, ca o contramăsură la despăduririle haotice și pe suprafețe întinse. În România, prima dată a fost organizată „Sărbătoarea sădirii arborelui”, în anul 1902, de către Spiru Haret. Potrivit directorului Dumitru Voicu, în perioada 15 martie-15 aprilie, Romsilva Ilfov va desfășura o serie de acțiuni pentru aniversarea „Lunii Pădurii“, a Zilei Mondiale a Apei și a Zilei Mondiale a Meteorologiei, acestea constând în întâlniri, mese rotunde, sesiuni de referate, plantări de arbori dar și programe interactive cu elevii și dialoguri privind rolul pădurilor. La manifestări vor participa delegați ai Romsilva, dar și personalități marcante din domeniul silviculturii din întreaga țară.