Existența unui contract de delegare de gestiune între Primăria Municipiului București și RATB, precum și evaluarea patrimoniului actual al regiei – terenuri și clădiri care vor constitui capital social al unei viitoare societăți – sunt cele două condiții importante ca RATB să se transforme în societate comercială, potrivit unui studiu de oportunitate realizat de Autoritatea Municipală de Reglementare a Serviciilor Publice (AMRSP) și prezentat la Primăria Capitalei.
Ioan Radu, expert în cadrul AMRSP, a precizat că etapele principale care pun deocamdată în pericol transformarea regiei și reorganizarea sa în societate sunt: inexistența contractului de delegare a gestiunii serviciului, care reglementează din punct de vedere juridic foarte clar obligațiile care revin, pe de o parte, proprietarului serviciului, în speță CGMB, pe de altă parte, operatorilor RATB; modul de colaborare dintre cele două entități, de acordare a subvențiilor, de decontare a cheltuielilor și, în general, toate obligațiile care revin celor două părți.
„Cea de-a doua problemă care, după părerea mea, pune în real pericol transformarea regiei în societate este lipsa, cel puțin în acest moment, a unei evaluări a patrimoniului public și privat care a fost dat de CGMB în administrare regiei, pentru prestarea serviciului public de transport local“, a precizat Ioan Radu.
Potrivit acestuia, toate bunurile pe care le folosește RATB, de la terenuri până la mijloace de transport, de la echipamente de birotică din birouri până la dotarea autobazelor și depourilor, sunt bunuri aparținând domeniului public și privat al Municipiului București, date în administrare RATB.
„Legea obligă ca bunurile aparținând domeniului public să fie evidențiate într-o evidență extracontabilă distinctă la nivelul operatorului, iar bunurile care aparțin domeniului privat al municipiului trebuie, prin valoarea lor reevaluată, să constituie capitalul social al viitoarei societăți. Atât timp cât aceste bunuri aparținând domeniului privat nu au fost evaluate (iar evaluarea este un proces extrem de complex), din păcate, RATB nu va putea deveni societate, pentru simplul motiv că nu ar avea capital social“, a explicat reprezentantul AMRSP.
Tarif prea mic?
Primarul interimar al Capitalei, Răzvan Sava, a afirmat că această strategie va fi pusă în dezbatere publică pentru ca specialiștii din domeniu să aducă observații și se așteaptă ca până la sfârșitul mandatului său, respectiv până în luna mai, să fie supusă la vot în Consiliul General.
Potrivit acestuia, tariful de 1,3 lei pentru o călătorie cu RATB nu mai este unul real.
„Înnoirea parcului este imperios necesară, iar tariful trebuie să fie un tarif real, trebuie să fie fundamentat. Încă nu știm dacă 1,3 lei, cât este acum prețul călătoriei, este un preț real. De asta așteptăm să vedem fundamentarea, să vedem ce măsuri se pot lua în continuare“, a mai afirmat, potrivit Agerpres, Răzvan Sava.
Ioan Radu a menționat că, în urma unor simulări, a fost calculat un tarif de călătorie cu RATB de 2,1 lei, dar nu prin ajustare, ci printr-un nou calcul economic.
