Raport al Inspecției Judiciare
Inspectorii judiciari au finalizat raportul privind declaraţiile făcute de Traian Băsescu după sechestrul pus pe mai multe terenuri de la Nana, în dosarul instrumentat de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Acest raport a fost prezentat membrilor Consiliului Superior al Magistraturii în ședința în plen, care a avut loc marți, 7 aprilie.
Potrivit raportului Inspecţiei Judiciare, declaraţiile lui Traian Băsescu au avut un impact negativ asupra imaginii justiţiei şi asupra sistemului judiciar în ansamblul său, afectând independenţa procurorului care instrumentează dosarul Nana, au declarat oficiali din cadrul IJ.
Inspecția Judiciară, sesizată de CSM
Inspecţia Judiciară a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în 9 martie, după ce Traian Băsescu a postat un comentariu pe Facebook, despre sechestrul pus pe terenuri din comuna Nana, judeţul Călăraşi. Drept urmare, la solicitarea conducerii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), CSM a cerut Inspecţiei Judiciare să facă verificări. PICCJ a susținut, în formularea cererii, că este regretabil că un fost preşedinte pune la îndoială independenţa şi imparţialitatea procurorilor, această atitudine putând afecta credibilitatea justiţiei. În consecință, conducerea Ministerului Public a solicitat CSM, în calitate de garant al independenţei Justiţiei, să îşi îndeplinească obligaţia legală de a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenţa sau imparţialitatea, ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.
Decizia sechestrului, acțiune politică
Fostul preşedinte Traian Băsescu scrisese pe Facebook că îi pare rău pentru cele 127 familii din comuna Nana care au sechestru pe terenurile agricole restituite în perioada 1996-2010, arătând că aceste familii suportă consecinţele unor acţiuni politice îndreptate împotriva sa. El a ţinut să precizeze că „nu exclude posibilitatea ca în procesul de restituire să fi existat ilegalităţi”. „Sper ca astfel de investigaţii să se facă în toată ţara, începând, spre exemplu, cu judeţele Vrancea şi Timiş. Ioana Băsescu a cumpărat de la o firmă italiană cele 290,4 hectare de la Nana în octombrie 2013, în baza înscrisurilor legale de la cartea funciară, cu deplină bună credinţă. Oare de ce timp de trei ani, cât timp firma italiană a deţinut proprietatea terenurilor, nu s-a făcut nici o investigaţie?”, scria fostul președinte, pe pagina de socializare.
Procurorii suspectează retrocedarea ilegală a terenului
Anchetatorii au pus sub sechestru mai multe bunuri mobile şi imobile, dar şi un teren de 735 de hectare, în cazul căruia procurorii au suspiciuni că a fost retrocedat ilegal. Din cele peste 700 de hectare puse sub sechestru de PICCJ face parte şi terenul Ioanei Băsescu. Fiica fostului şef al statului a contestat măsura procurorilor, în instanţă.
În 4 iulie 2014, procurorii PICCJ anunţau că au început urmărirea penală în dosarul Nana faţă de şapte membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana, ei fiind acuzaţi de 135 de fapte privind terenuri retrocedate ilegal mai multor persoane.
Potrivit Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în dosarul privind retrocedarea unor terenuri în comuna Nana, judeţul Călăraşi, în 24 iunie a fost extinsă urmărirea penală faţă de Tudoriţa Niculae, Florian Decu, Marius Gelu Neagu, Marian Dobre, Georgică Stolea şi Constantin Manea, membri ai Comisiei de Fond Funciar a comunei Nana.
