Trei cuvinte de ordine pentru primarii Ilfovului: ADIA, deșeurile, RATB-ul

Ce probleme au primarii

Mircea Minea, primarul comunei Chiajna: La mine lucrările de apă şi canalizare nu se vor termina niciodată având în vedere că de la 8.000 de locuitori am ajuns la 16.000

Gheorghe Pistol, primarul orașului Buftea: Avem la Buftea autobuzele noastre şi am prefera să intrăm la licitaţia de trasee de transport în comun.

Gabriel Dumă­nică, primarul din  Afumaţi: Preţul unui metru cub de apă la Afumaţi este foarte avantajos pentru lo­cuitori

Petre Iacob, ­primarul orașului Popești Leordeni: Oamenii de la mine sunt foarte mulţumiţi de contractul cu RATB.

Gheorghe Rababoc, ­primarul comunei Ștefănești: Dacă intrăm în ADIA, pot veni cu un fond privat de investiţii?

Niculae Cismaru, primarul comunei Brănești: Avem circa 1500 de oameni care călătoresc zilnic în intervalul 05-12.

Bogdan Călin, ­primarul din Ciolpani: Există familii care au primit facturi de 9 milioane de lei la apă. Este imens!

Convocată la iniţiativa preşedintelui Consiliului Judeţean Ilfov, Marian Petrache, şedinţa Ligii primarilor s-a desfăşurat la Buftea, în sala de şedinţe a Primăriei şi a avut ca ordine de zi discuţii despre strategia de dezvoltare a judeţului, ADIA, deşeuri şi contractul de transport cu RATB, totul în contextul  pregătirii pentru accesarea fondurilor europene care vor urma în perioada 2014-2020

ADIA 2014-2020

Pentru cititorii care încă nu știu, ADIA este Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Apă constitutită la nivelul judeţului Ilfov pentru a derula proiectele europene de introducere a apei curente și a canalizării în toate localităţile din judeţul Ilfov. Asociaţia care a funcţionat în perioada 2007-2013 nu mai este valabilă, odată cu încetarea programelor europene pentru această perioadă și, în consecinţă, conform legilor, trebuie reînfiinţată pentru perioada 2014-2020. 

În acest context, pre­șe­dintele CJI  a anunţat primarilor prezenţi că mas­terplanul (analiza situaţiei introducerii de apă și canal pe toate localităţile ilfovene) este gata și pot fi demarate lucrările de proiectare pentru ca, din toamnă, dacă proiectele sunt gata, să se înceapă licitaţiile pentru firmele care vor executa lucrări în perioada 2014-2020. Apelul președintelui Ma­ri­an Petrache către re­pre­zentanţii popu­laţiei ilfo­vene a fost în­drep­tat că­tre cântărirea matură și responsabilă a situaţiei și pentru ca ADIA să reu­nească un număr cât mai mare de localităţi care, astfel, să beneficieze de cele 250 milioane euro puși la dispoziţie Ilfovului pentru lucrări de apă și canal. „Când s-au depus dosarele cu masterplanuri pentru ciclul 2007-2013, unele localităţi au depus mai târziu și nu au mai intrat la finanţare. Primul venit, e primul servit”. Și au fost și exemple: Ște­fănești care trebuie să ia decizia în această perioadă dacă intră în ADIA sau nu și Buftea, cu menţiunea că dacă vor hotărî să facă parte din ADIA peste 6 luni, va fi imposibil. „Cine nu plătește taxa de înscriere în asociaţie, nu va face parte și până în 2020 uitaţi de investiţii pe apă și canal” a avertizat Președintele Consiliului Judeţean. Ultimul termen pentru asociere și plata contribuţiilor este data de 1 mai 2013, iar situaţia este valabilă și pentru deșeuri.

Și totuși, cele două lo­ca­lităţi menţionate au lu­crări proprii de in­tro­­­ducere de apă și canalizare, așa că de ce să facă parte din ADIA? Pentru a accesa banii europeni și banii comunităţilor locale să fie folosiţi către alte proiecte pentru care nu există fonduri europene.

„Toţi suntem vremelnici pe funcţiile pe care le ocupăm, dar lucrările de apă și canal vor rămâne. Noi facem investiţiile pentru oameni și putem avea o altă calitate a lucrărilor pentru că, altă putere are o singură localitate și altă putere are o asociaţie compusă din mai multe localităţi. Am fost toţi pe afară și am văzut ce este, în timp, dacă asociaţia merge bine o putem chiar cota la Bursă” a nuanţat Marian Petrache.

„ E vreunul vinovat că s-a născut la un kilometru de Otopeni?”

Pentru a înţelege exact întrebarea adresată tuturor de Marian Petrache, trebuie precizat că din precedenta ADIA au făcut parte Bragadiru, Pantelimon, Brănești, Cernica, Cornetu, Ciorogârla, Domnești, Dobroiești, Balotești, Tunari, Glina, Ciolpani și Dra­gomirești.

Și spune Marian Pe­tra­che: „Avem nevoie de toate localităţile mari ale judeţului – Popești-Leor­deni, Chitila și altele – pentru ca și locuitorii din Nuci, Dărăști sau Gră­diștea să poată intra în asociere și să aibă și locuitorii de acolo apă și canal.  Numai cu cei mari, se poate echilibra cos­tul pentru cei mici care, singuri, nu ar avea cu ce să contribuie la realizarea lucrărilor. E vreun locuitor vinovat că s-a născut la un kilometru distanţă de Tunari sau Otopeni?” 

Din întrebările la obiect și răspunsurile oferite în cunoștinţă de cauză am aflat că în ADIA se pot asocia și cei care au început pe cont propriu lucrări de apă și canal, că nu contează dacă într-o localitate există deja câţiva kilometri de conducte și că, momentan, nu există un preţ unitar pentru toate localităţile. Preţul va fi stabilit ulterior de către asociaţii din ADIA.  O altă întrebare a fost aceea referitoare la includerea unui fond privat care să contribuie cu bani peste ce se face la nivel de judeţ. Și iar răspunsul  președintelui CJI a fost lămuritor: cine are interes să investească fără să știe când va recupera banii? Cea mai bună soluţie este constituirea noii asociaţii care trebuie înregistrată la judecătorie cât mai repede. Prin ADIA accesul către fondurile europene este deschis iar banii nu îi cere nimeni înapoi.

Ideea constituirii rapide a noii asociaţii are legătură și cu faptul că societăţile comerciale care au sediul și punctele de lucru pe raza judeţului Ilfov vor începe cât de curând să-și reevalueze activele care, evident, vor fi în minus. De aceea, președintele CJI și senatorii au început discuţii cu responsabilii de la Ministerul de Finanţe pentru o reechilibrare a bugetelor, știut fiind că judeţul Ilfov este cel mai mare contribuabil din ţară dar beneficiază de cel mai mic procent. „Nu mergem să cerem de la altcineva, vrem să luăm din ceea ce dăm noi la stat”, a precizat Marian Petrache.

Nou secretar ilfovean la Ministerul Dezvoltării Regionale

Mihai Cristian Sebastian este noul secretar general la Ministerul Dezvoltării a anunţat Președintele CJI, care a spus că prima temă sunt PID-urile și Hotărârea de Guvern  577 care prevede Programul privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes judeţean și de interes local clasate, alimentarea cu apă precum și canalizarea și epurarea apelor uzate la sate și în unităţile administrativ-teritoriale unde există resurse turistice de interes naţional, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului.

„Am început a doua strategie de dezvoltare a județului Ilfov și cei de la firma care a câștigat licitaţia vor veni în vizită de lucru la fiecare primar pentru a lucra împreună la acest plan. Cu cât strategia are o acurateţe mai mare, cu atât mai mult vom ști ce este mai bine de făcut. Cetăţenii din Ilfov sunt obișnuiţi cu un anumit nivel iar scăderea bugetelor locale va crea câteva probleme pentru ca primarii să fie la înălţimea promisiunilor făcute” a spus Marian Petrache.

Dezvoltare pe Nord și Sud

În viziunea lui Marian Petrache, Ilfovul are șanse mari pentru a se dezvolta pe sud, la Măgurele unde există cel mai puternic laser din lume și unde vor veni între 2.000 și 5.000 de cercetători pe an. Președintele CJI este ferm convins pe baza infor­ma­ţiilor concrete că în 5 ani Mă­gurele va fi „un oraș spa­ţial, pe care nu-l veţi mai re­cunoaște”.

Apoi, altă dezvoltare a judeţului poate fi în nord, prin crearea unui inel de centură care să cuprindă autostrăzile  A1, A2 și A3 care pot oferi po­sibilităţi incredibile de transport pentru marii investitori ai judeţului.

Tot în nord, islazurile de la Moara Vlăsiei și Afumaţi sunt singurele cu care se poate intra în parteneriate public-private.

Problema spinoasă a ­transportului în comun……trebuie rezolvată, într-un fel, pentru că actualele licenţe de transport ale operatorilor particulari au fost prelungite până la 31 decembrie 2013, spre dezamăgirea unora dintre primari care așteptau cu sufletul la gură să ofere condiţii mai bune de transport.

În acest sens, președintele CJI, Marian Petrache a a anunţat demararea discuţiilor cu cei de la regia bucureșteană de transport, RATB. Dacă negocierile sunt avantajoase, atunci 90 % din judeţ va fi acoperit de transportul în comun. Dacă negocierile nu sunt așa cum se dorește pentru toată lumea, la sfârșitul lunii mai trebuie înaintate propunerile pentru trasee, pentru a respecta termenul de 6 luni prevăzut de lege înaintea organizării licitaţiilor.

Primarii au primit harta judeţului cu traseele propuse spre consultare și aprobare și l-au mandatat pe Marian Petrache pentru a continua negocierile cu primarul Bucureștiului, Sorin Oprescu. Dar, pentru că sunt negocieri, ne oprim cu detaliile aici. De un singur lucru trebuie, însă, să fie siguri locuitorii ilfoveni:  experienţele actuale în privinţa transportului lor în comun din și către București au contribuit la limpezirea și înţelegerea corectă a problemelor, iar condiţiile de transport se vor îmbunătăţi considerabil.

Există și pentru transport o dată limită de soluţionare: 1 iunie 2013. Însă, vestea cea mai bună este renegocierea contractelor cu RATB pe care a reușit-o președintele CJI, Marian Petrache. Astfel, plata pe kilometru a fost diminuată, iar primăriile vor primi diferența de preț

Din partea prefectului

Noul prefect al judeţului, Speranţa Cliseru, invitată la ședinţă a spus că pe site-ul Ministerului Agriculturii există proiectul  de modificare a legii islazurilor și i-a invitat pe primari să-și aducă fiecare contribuţia. Prefectul a precizat că noul Plan de Dezvoltare Locală lansat în urmă cu câteva zile este fostul PNDI  destinat pentru finalizarea investiţiilor aflat în derulare, lăsând loc depunerii de noi proiecte. Noul Plan de Dezvoltare Locală comasează HG 577 prin care se finanţau lucrări în infrastructura locală, OG 40 prin care se stabilea finanţarea alimentărilor cu apă și sistem de canalizare.

În acest plan trebuie adunate toate proiectele pe care primarii au încercat să le finalizeze, indiferent că este vorba despre apă, canal sau iluminat public. Speranţa Cliseru a spus că vor fi localităţi unde vor fi și două programe europene în derulare pe aceleași străzi și, de aceea, primăriile au nevoie de structuri care să coordoneze aceste programe și care să vegheze la termenele de execuţie. 

„Masterplanul anunţat de președintele CJI este o mare realizare și consider că toată lumea trebuie să-l cunoască pentru a lua decizii în cunoștinţă de cauză. Toate proiectele majore trebuie identificate și avansate pentru rezolvare” a precizat Speranţa Cliseru.

Impresii la finalul ședinței

Finalul ședinţei a avut și o ușoară notă de dezamăgire pentru că Președintele Consiliului Ju­deţean Ilfov a subliniat absenţa multor primari de la această reuniune în condiţiile în care temele au fost comunicate. „ Aștept înţelepciune de la oameni, trebuie să fim solidari”, consideră Marian Petrache.

În ce mă pri­vește, fi­nalul articolului meu mi l-a „citit în gânduri” primarul comunei Brănești, Nicolae Cismaru: „Este prima ședinţă unde am vorbit lucruri concrete și plecăm cu informaţii valoroase pentru cei de acasă”.