Marea regionalizare
România va avea opt regiuni , iar regiunile de dezvoltare vor devenii unităţi administrative. Consiliile județene nu vor fi desființate, dar vor transfera din atribuții noilor entități create. Şeful regiunii va fi ales de consilierii judeţeni şi de primari iar regiunile vor fi personalități juridice și vor putea angaja credite sau lua decizii. Toto-dată, din 2016, Senatul va deveni Camera Regiunilor, iată ce propune PSD.
Victor Ponta a făcut publice ideile PSD pentru noua împărţire administrativ-teritorială a României. Propuneri sunt aşteptate şi din partea reprezentanilor formaţiunilor politice şi din partea societăţii civile.
Conform declarațiilor premierului, România va avea opt regiuni, iar actualele consilii județene nu vor fi desființate, dar vor transfera o parte din atribuții către noile entități: “Şi Guvernul și consiliile județene vor transfera către Regiuni atribuții”. Potrivit lui Ponta, regiunile vor avea personalitate juridică, vor putea angaja credite şi lua decizii. Premierul a precizat că el va propune un sistem de alegere indirectă a şefului regiunii: “Un sistem de alegere indirectă. Toţi consilierii judeţeni şi primarii din acea regiune se reunesc într-o sală şi îşi aleg şeful”. Despre acordul USL – UDMR, Ponta a ţinut să sublinieze că nu s-a pus problema acceptării unei regiuni bazate pe criterii entice.
Concret, regiunile de dezvoltare devin unităţi administrative, noțiune juridică pe care viitoarea Constituţie trebuie să o includă. În ceea ce priveşte regionalizarea propriu-zisă, Ponta a spus că PSD va propune ca regiunile de dezvoltare existente în acest moment să devină unităţi administrative de sine stătătoare (în acest moment cele opt regiuni de dezvoltare nu au personalitate juridică, nu sunt ordonatoare de credite şi nu au un aparat de conducere şi nici atribuţii privind administraţia local-regională).
Premierul a precizat că propunerile PSD vor intra în Constituţie doar în situaţia în care vor fi îmbrăţişate de cel puţin două-treimi din Parlament şi de opinia publică, care urmează să se pronunţe în cadrul unui Forum Constituţional care va funcţiona din primăvara acestui an (formulă utilizată şi în 2003 când s-a revizuit Constituţia din 1991). Indiferent de formula care va fi adoptată, regionalizarea trebuie să funcționeze în 2014, când se estimează că noua Constituţie va fi adoptată de Parlament şi de populaţie prin referendum.
Alertă de grad zero pentru PDL
Dacă regionalizarea se va face după actuala formulă a regiunilor de dezvoltare, situaţia va deveni alarmantă pentru PDL, care poate să dispară de pe scena politică. Asta pentru că în patru viitoare regiuni – II Sud-Est, III Sud, IV Sud Vest, VIII București – Ilfov, formaţiunea condusă de Vasile Blaga, în față, și de Traian Băsescu din spate, nu va avea nicio poziţie în conducere, judeţele fiind în acest moment, controlate de USL.
În celelalte patru, PDL are şanse să prindă poziţii foarte puţine în conducerile regionale. Iar marea problemă pentru PDL va fi reprezentată de alegerile pentru Senat din 2016 când această Cameră a Legislativului va deveni Cameră a regiunilor. Cum alegerile se vor desfăşura pe regiuni este mai mult ca sigur că PDL nu va reuşi să treacă nici de USL, dacă va mai exista, nici de PSD şi PNL dacă vor candida separat.
Cum vor arăta noile regiuni
Configuraţia regiunilor de dezvoltare economică după care se va face regionalizarea ar putea arăta astfel:
I Nord-Est: Bacău, Botoșani, Iași, Neamţ, Suceava, Vaslui
II Sud-Est: Brăila, Buzău, Constanţa, Galaţi, Vrancea, Tulcea
III Sud: Argeș, Călărași, Dâmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Prahova, Teleorman
IV Sud-Vest: Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt, Vâlcea
V Vest: Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș
VI Nord-Vest: Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu Mare, Sălaj
VII Centru: Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș, Sibiu
VIII București-Ilfov: Municipiul București, Ilfov
