Niciuna NU promovează un spaţiu prietenos
pentru dezbateri şi comunicare publică eficientă cu cetăţenii
Peste 250 de milioane de lei au fost investiţi în ultimii ani în 400 de platforme online care vizează îmbunătăţirea managementului documentelor sau realizarea unui proces decizional participativ în administraţia centrală, informează Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic (MCPDC), citat de Agerpres.
Datele provin din centralizarea informaţiilor transmise MCPDC, la preluarea mandatului Guvernului Dacian Cioloş, în decembrie 2015. Peste 80% din aceste fonduri provin din surse externe nerambursabile. Principala concluzie a analizei făcute de MCPDC este că, niciuna dintre platformele online dezvoltate de administraţia publică nu promovează un spaţiu prietenos pentru dezbateri şi comunicare publică eficientă cu cetăţenii.
e-România – cea mai mare infestiţie
Cea mai mare investiţie s-a făcut la Ministerul Comunicaţiilor şi pentru Societatea Informaţională (MCSI) – platforma e-România/Portalul Democraţiei Participative, cu un buget de 52.106.360 lei, conform datelor comunicate de MCSI, platforma fiind predată reprezentanţilor Ministerului în 2013. Cele mai multe asemenea investiţii, cu finanţare externă (din punct de vedere al numărului de aplicaţii) s-au făcut la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) – 11 aplicaţii/platforme online şi la Ministerul Justiţiei (MJ), care a alocat peste 20.000.000 de lei pentru implementarea Portalului N-Lex, pentru asigurarea accesului rapid la legislaţia naţională şi internaţională, prin portalul european N-Lex. La polul opus, conform datelor furnizate de ministere, se afla Ministerul Tineretului şi Sportului (MTS) şi Ministerul Fondurilor Europene (MFE), care nu deţin platforme în afara site-urilor instituţiilor. Ministerul Apărării Naţionale (MApN) este în topul instituţiilor centrale, ca număr de instrumente online realizate – 40, dintre care 2 sunt în construcţie, toate fiind realizate de personalul MApN. Ministerul pentru Consultare Publică susţine că a primit răspuns la solicitarea sa doar de la 12 ministere. Mai mult, apreciază că, majoritatea acestor instrumente online de comunicare sunt orientate către afişarea/publicarea informaţiilor din domeniul de activitate al acestor entităţi, astfel încât dezvoltarea unei platforme prietenoase menită a stimula consultarea publică rămâne, în continuare, o provocare. La nivel minimal, conform prevederilor Legii 52/2003, legea privind transparenţa procesului decizional, ministerele afişează (pentru o perioadă medie de 10 zile) proiectele de acte normative pentru eventuale sugestii de la cetăţeni, însă practici de autentică consultare publică, mai ales prin instrumente online de comunicare, se întâmplă, mai degrabă, ocazional.
