Plafonarea limitei despăgubirilor acordate foștilor proprietari nu a fost agreată de ministerul Justiţiei, care a susţinut restituirea în natură a proprietăţilor naţionalizate și eșalonarea pe o perioadă foarte lungă de timp a despăgubirilor bănești și a respins total propunerea inițială a Finanțelor, care doreau limitarea la 5% din valoare, decizia finală, de plafonare la 15%, fiind una politică, conform unor surse guvernamentale.
Ministerul Justiției a argumentat că varianta restituirii în natură concomitent cu limitarea la 5% din valoare a despăgubirilor în bani ar fi dus la un evident tratament discriminatoriu și a venit cu soluția ca despăgubirile în bani pentru care se vor obține decizii irevocabile să fie achitate, eșalonat, pe termene lungi, astfel încât să nu greveze bugetul de stat.
Chiar și în cadrul coaliției de guvernământ există disensiuni, UDMR-ul oponându-se soluției agreate de PDL. Sursele guvernamentale citate au adăugat că, după discuții „la nivel înalt” a fost aleasă varianta plafonării despăgubirilor la 15% din valoarea imobilelor care trebuie restituite și eliminarea posibilității de restituire în natură. Marea miză nu sunt casele naționalizate, care ar fi reprezentat doar o mică parte din sumele de plată, ci despăgubirile pe care statul ar putea fi obligat să le plătească pentru culte și minorități. Ministrul Finanțelor Publice, Bogdan Drăgoi, a declarat că din totalul estimat de 70 de miliarde lei, care ar reprezenta echivalentul în bani al proprietăților naționalizate, mai mult de jumătate ar reveni cultului romano-catolic, care a depus cereri de retrocedare pentru 88.000 de imobile, evaluate la 34 de miliarde de lei. Varianta unor emisiuni de titluri pe 15-30 de ani prin care să se acopere sumele necesare despăgubirii foștilor proprietari a fost respinsă din cauză că ar fi dus la creșterea datoriei publice cu 13% din Produsul Intern Brut. Pe de altă parte, deși n-ar fi îngreunat bugetul, restituirea în natură ar fi creat un tratament discriminatoriu, întrucât persoanele care puteau recupera imobilele în natură erau despăgubite integral, în timp ce despăgubirile în bani erau limitate la 15% din valoare. Drăgoi susține că estimările pentru despăgubirile acordate pe baza Legii 10/2010 și Legii 18/1991 însumează 31 de miliarde lei. Despăgubirea integrală în bani a foștilor proprietari ale căror case au fost naționalizate de comuniști ar costa statul 12,8 miliarde lei (2,9 miliarde euro).
În cazul restituirii exclusiv în bani, statul ar urma să plătească foștilor proprietari de terenuri agricole confiscate sub regimul comunist aproximativ 11 miliarde de lei (2,5 miliarde euro) dacă nu se limitează despăgubirile la 15% din valoarea de piață, la 20 de ani după apariția Legii 18 privind fondul funciar. De asemenea, pentru despăgubirea foștilor proprietari care au deținut acțiuni la societăți naționalizate de comuniști, statul ar mai trebui să plătească peste șapte miliarde de lei.
Foștii proprietari au fost despăgubiți până acum prin acțiuni la Fondul Proprietatea, al cărui capital social s-a ridicat la circa 14 miliarde lei, și prin despăgubiri în bani, în limita a 500.000 de lei, din dividendele plătite statului de către Fondul Proprietatea. Ministerul Finanţelor nu poate explica diferenţa foarte mare dintre estimarea făcută în 2004, când a fost înfiinţat Fondul Proprietatea și nivelul real al sumelor ce trebuie restituite foștilor proprietari.
