Recunosc cu sinceritate că nu ştiam mare lucru despre ce este şi la ce foloseşte Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură. Credeam că e doar o altă instituţie bi-rocratică inutilă, unde se învârt hârtii şi se toacă bani. Dar o discuţie cu directorul executiv adjunct al APIA Ilfov, Marius Radu, mi-a schimbat total părerea – APIA există, trăieşte şi lucrează cu real folos pentru agricultura românească. Toate datele confirmă lucrul acesta. Datorită APIA, în fiecare an, zeci de mii de hectare de teren din România dispar ca pârloagă sau maidan şi reînfloresc sub formă de câmpuri cultivate cu de toate.
Rep: Domnule director, pentru început, spuneţi ne câteva cuvinte despre instituţia dumneavoastră.
M.R.: APIA este o instituţie publică cu personalitate juridică, aflată în subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. Agenţia este organismul care derulea-ză fondurile europene pentru sprijinirea producătorilor agricoli, fonduri provenite de la bugetul Uniunii Europene, prin intermediul Fondului European de Garantare Agri-colă-FEGA, şi de la bugetul de stat al României. Finanţarea este nerambursabilă. Subvenţiile se acordă, indiferent de cultură, pentru suprafeţe de minim 1 hectar, dar care nu trebuie să fie în parcele mai mici de 3.000 metri pătraţi. De fapt, APIA are rolul de a-i finanţa pe fermierii români, ca să poată ajunge şi ei cât mai aproape de performanţele colegilor lor europeni. Mai mult, APIA are un rol decisiv în a-i determina şi stimula cu bani pe oameni să-şi lucreze pământul.
Rep: Să trecem la partea practică a problemei. În mod concret, cu ce se poate lăuda APIA în sprijinirea agriculturii româneşti?
M.R.: La APIA, lucrurile au mers mai bine de la an la an. Oamenii au fost motivaţi de susţinerea financiară pe care au primit-o de la noi, au văzut că banii chiar ajung la ei, nu sunt doar nişte vorbe goale. Foarte multe terenuri, care ani la rând au stat pârloagă, sunt acum cultivate cu grijă, pentru că au devenit productive şi adu-cătoare de bani. În Ilfov, pe anul 2010, s au primit 3.244 cereri de solicitare a plăţii unice, pentru o suprafaţă totală de 53.000 hectare. Subvenţiile din partea FEGA au fost de 9.260.000 lei, iar de la bugetul naţional, fermierii au primit 11.106.000 lei. Anul următor, datele au crescut: s-au primit 3.407 cereri de solicitare a plăţii unice, pentru suprafaţa totală de 63.106 ha. În 2011, subvenţiile FEGA au fost de 13.426.000 lei, iar cele de la buget de 8.767.000 lei. În campania pentru anul în curs, la ni-velul APIA – Centrul Judeţean Ilfov, s-au primit 3.411 cereri pentru plata unică, corespunzătoare unei suprafeţe de 69.930 hectare. Din aceste date se poate vedea că oamenii au devenit tot mai interesaţi să cultive terenul, iar suprafaţa lucrată a crescut în fiecare an.
Fără aceste subvenţii, agricultura nu ar mai fi atractivă, pentru că fermierul ar fi în situaţia de a da pe mere ce a luat pe pere. Practic, banii de la APIA reprezintă profitul făcut din afacerea cu lucratul pământului. Aceşti bani îi ajută pe cei ce muncesc în agricultură să se dezvolte în fiecare an, să-şi cumpere cele trebuincioase muncii lor.
Rep: În anul care a trecut, cât a fost subvenţia la hectar?
M.R.: Pe anul 2011, s-au acordat subvenţii de 132 euro pe hectar, dintre care 100 din fondurile FEGA. Dar sprijin financiar am acordat şi pentru sectorul zootehnic, la ovine, caprine, bovine, porci şi păsări, în valoare totală de aproape 23 milioane lei.
Rep: Cum se verifică dacă omul şi-a lucrat într-adevăr pământul, aşa cum a declarat în scris, dacă nu a minţit cumva?
M.R.: Verificările se fac fie prin teledetecţie, cu imagini din satelit, fie prin verificări direct în teren, prin sondaj, în care inspectorii văd cultura şi măsoară suprafaţa respectivă.
Rep: Agenţia mai are atribuţii şi în alte domenii?
M.R.: Prin intermediul APIA se derulează şi Planul European de Ajutorare către persoanele Defavorizate – PEAD. În 2011, prin PEAD au fost distribuite către persoa-ne şi familii cu venituri mici, către şomeri, pensionari sau persoane cu handicap, produse cum ar fi făină, mălai, biscuiţi, paste făinoase, orez şi lapte praf.
