Zootehnia a fost, este şi va fi, fără nicio îndoială, un domeniu de activitate de care depinde existenţa şi dezvoltarea noastră. De aceea m-am gândit să stau de vorbă cu unul dintre cei mai renumiți medici veterinari din țară, dl Mihai Petcu.
L-am găsit pe dl doctor, un bărbat trecut bine de prima tinerețe, dar hâtru și meșteșugit la vorbă și am aflat câte ceva despre meseria de zootehnist într-o fermă de vaci sau, mai pe scurt, am discutat despre meseria de… văcar.
Rep.: – Ca să devii zootehnist, e suficient să ai doar cunoștințe în domeniu? Sau e nevoie și de o atragere către meserie?
M.P.: – Satul românesc este în cădere liberă. Tineretul nu mai visează așa ceva. Unde să mai faci zootehnie în România, când din 7,5 milioane de vaci, acum nu mai găsești decât 1 milion, în condițiile în care, în ultimii ani China a cumpărat 15 milioane de vaci, că se pregătește să prevină criza alimentară? Turcii au ras toate juninicile din Europa, se pregătesc și ei de o criză, și noi…
Se uită că vaca este cea mai mare uzină posibilă, fiindcă dintr-un pai ordinar îți face cel mai complet aliment – laptele. Dar nimeni nu se gândește. Și noi vrem să vorbim de zootehnie performantă? Nu știu care dintre studenții abia ieșiți de pe băncile facultăților ar mai îmbrățișa o astfel de meserie. 700 intră la facultatea de veteri-nari, la 5 facultăți de profil, în fiecare an, dar niciunul nu vine la vaci. E mai bine, mai convenabil și nu e atât de mizerabil să tunzi un pudel pe la coadă și lăbuțe decât să stai cu mâna în bălegar ca să vezi dacă vaca e bolnavă. În jurul Bucureștiului au fost 40 de ferme, CAP și IAS. A rămas numai asta. Ferme mari în această țară mai sunt 0,2%. S-a ales prafu’ de tot.
Rep.: – Ferma asta din ce an funcționează?
M.P.: – Ooo, din ‘73. E cea mai veche fermă din țară.
Rep.: – Ce rase de vaci creșteți?
M.P.: – Am 300 de vaci Holstein și câteva Jackson, din acelea care dau lapte mai gras și strâng cam 6.000 litri de lapte pe zi, pe care l vând la automatele din București. De Rusalii, când s-a dat laptele gratis, am vândut 5.000 de litri.
Rep.: – Apropo de lapte. Am auzit că dețineți ultimul model de aparat de răcit.
M.P.: – Da. Aici se mulg 20 de vaci odată. Laptele se duce pe conductă direct în tanc, la răcire și 2 ore e păstrat de niște enzime, apoi trebuie băgat la rece, dar pâ-nă în 2 ore poate să stea oriunde. Îl răciți și ține 2 – 3 zile, la 4 grade Celsius. E bine să fie consumat nefiert, deoarece după fierbere, mai ales după sterilizare, enzimele mor și laptele trece prin burtă ca trenul prin gară, fără a avea vreun efect.
Rep.: – Ce înseamnă ca și cost de producție, îngrijirea unei vaci? Începând cu fânul și terminând cu sacrificarea…
M.P.: – Zootehnia este în pomul, pomilor, pomilor, pomilor. Pentru că, datorită excelenței sale Vladimir Putin care acum doi ani a dat din deget, prețul la porumb și cereale a crescut de la 3 lei la 10 lei/kg. Această agricultură, cultură mare, vinde grâul cu 1 leu, chiar dacă prețurile mai oscilează, astfel că, 1 kg de porumb sau grâu echivalează cu 1 litru de lapte care reprezintă 40% din prețul de cost, numai furajele. Că mai sunt: amortisment, curent electric, premixuri, medicamente, salarii ș.a. Dar ce facem cu țăranul care paște vaca pe șanț și producția medie pe țară e de 10 litri pe zi? Deci, un țăran paște vaca, stă 10 ore în picioare pe lângă vacă, amărât, vai de fundu’ lui și vinde laptele cu 0,5 lei. Cât înseamnă? 5 lei, nu? 10 litri pe zi, 5 lei. 5 x 3 = 15, adică 150 lei pe lună?! Ce salariu e ăsta pentru țăranul care muncește 30 de zile?
Rep.: – Nimic, nici măcar pâinea pe o lună.
M.P.: – Și atunci cine va mai paște vaca pe șanț? E foarte grav ce se întâmplă. Eu vă spun ca un român pe care-l doare burta. Eu dau 6.000 de litri de lapte în fieca-re zi. Aveți idee cât este de greu? Că le urmărești să nu rămână vaca gestantă, trebuie să fii cu ochii cât ceapa după ce a terminat de fătat și ai mai tratat o, să mai analizezi laptele să n-aibă urme de antibiotice. Și este extraordinar de greu, o responsabilitate foarte mare.
Rep.: – Înseamnă că de-asta nu avem medici veterinari la ferme…
M.P.: – Normal. Pentru că este o muncă grea, să stai să miroși a balegă toată ziua, nu e tocmai plăcut. Așa ne chinuim, cu oameni care învață meseria acolo unde muncesec. Aici a luat ființă Asociația Holstein RO a fermelor mari de vaci, pe care le întâlnești de la Iași, coboară pe la Brăila, Galați, Constanța, Slobozia și se duc pâ-nă la Turnu Severin. Asta e zona de câmpie unde s-a crescut vaca Holstein pentru lapte. În zona de deal și munte se cresc alte rase, mixte. În clădirea nou renovată a Aociației Holstein RO a fost introdus un aparat de analiză a laptelui, achiziționat în urmă cu 3 ani de la firma Frost, din Danemarca, pe care am dat 250.000 de euro (îl plătim în rate) și care face analiza laptelui.
O vacă fără controlul producției e ca un om fără certificatul de naștere, nu reprezintă nimic. Și noi asta facem, controlul laptelui.
Rep.: – Cum funcționează, practic, aparatul? Se analizează o mostră de lapte?
M.P.: – Da. Aparatul face analiza celulelor somatice din lapte, așa cum ne impune Europa, ca să-l putem prezenta pe piață. Dacă sunt respectate toate regulile de igienă după muls, dacă speli ugerul, dacăl ștergi, dacă-l dezinfectezi, atunci nu trebuie să-ți faci griji. Laptele iese bine la analize, sănătos, gata de consum. Odată pe lună se analizează reziduurile din lapte, iar analiza e una complexă. Și îți dai seama dacă este ceva. Dacă analiza se repetă la lună, se măsoară și cantitatea de lapte produs, se înmulțește cu 30 de zile, apoi cu 10 luni și se face o apreciere. Se apreciază astfel producția vacilor în funcție de cantitatea dată pe lactația normală în 305 zile. Dacă vaca nu fată 2 ani, dar îți dă lapte 700 de zile, aia se cheamă lactație totală. Se apreciază după asta și se face o ierarhizare a vacilor ce duce la bonitarea lor.
Rep.: – Cum sunt clasificate vacile?
M.P.: – Pentru lapte, Holstein. Este foarte perfecționată și recordul lumii depășește 100 de litri pe zi. Dacă facem numai un calcul periodic, ajungem la niște cifre as-tronomice. În literatură se spune că „…pentru fiecare litru de lapte produs de o vacă, trec prin uger 400 de litri de sânge”. Păi dacă o vacă are 500 de kg, cu proporția sângelui de 7-8%, înseamnă că tot laptele unei vaci se duce de 10 ori prin uger pentru 1 litru. Dar pentru 50 de litri? Nici nu mai știi să calculezi.
Rep.: – Aveți o producție considerabilă de lapte. Unde-l vindeți de obicei și ce prețuri practicați?
M.P.: – La automate o parte, la Cora și Obor, în hala nouă, dar am și la fermă un aparat, că mai vin copii. Am un preț fix: 3 lei. La 3,7, 4,0 grăsime, nu țin cont. Chi-ar dacă prețul la celelalte produse s-a schimbat, eu l-am menținut așa. Și știți de ce nu l-am mărit? Că nu câștigam nimic. Și l am păstrat pur și simplu din respect pen-tru bătrânii care cumpără. Stau la coadă și toți se roagă de sănătate.
Rep.: – Probabil și au dat seama că laptele e bun, curat…
M.P.: – Mulți dintre ei l-au testat. L-au dus acasă și după ce l au fiert, au ridicat capacul și s-au convins imediat de calitate fără să mai guste. Dar laptele ăsta de aici, datorită calității lui, poate fi consumat și ca atare. Eu nu-l fierb și să vă explic de ce: vacile noastre sunt permanent supertestate. Încercați și dvs., ca să vă convingeți!
