Era la începutul anilor 2000 când un grup de cercetători europeni, în frunte cu francezul Gerard Mourou, a avut inițiativa dezvoltării unui domeniu de vârf din fizica laserilor, studiul fundamental al interacțiunii dintre laser și materie. Această inițiativă s-a materializat în decembrie 2009, când a fost demarat la nivel european proiectul ELI(Extreme Light Infrastructure). Pentru acest proiect a fost prevăzută inițial o sumă de peste 700 milioane de euro. În acest demers sunt implicate 40 de institute academice și de cercetare din 13 țări ale Uniunii Europene.
Proiectul prevede, așadar, crearea unei infrastructuri europene în domeniul laserilor de mare putere, și se sprijină pe patru piloni principali. Doi dintre acești piloni sunt situați în Cehia, lângă Praga, respectiv la Szeged, în Ungaria. Cel de-al treilea pilon se va construi în România, la Măgurele, prin implicarea institutelor de pe plat-forma orașului, în special IFIN-HH (Institutul de Fizică și Inginerie Nucleară Horia Hulubei), INFLPR (Institutul Național pentru Fizica Laserilor Plasmei și Radiațiilor) și INCDFM (Institutul de Fizică a Materialelor) și va purta denumirea ELI-NP. Locația celui de-al patrulea pilon se va stabili ulterior.
Pentru construirea acestui laser, cel mai puternic din lume, au fost alocate 293 de milioane de euro fără TVA, din care 180 de milioane au sosit deja în România. Licitațiile pentru construcția clădirilor sunt în curs, urmând a fi finalizate pe 7 noiembrie. Coordonatorul acestui proiect este dl. Nicolae Victor Zamfir, directorul IFIN HH. “Întreg complexul se va întinde pe o suprafață de 10 hectare, iar clădirile aferente vor avea 33.500 de mp. În 2017, când laserul va deveni operațional, aici vor lucra 200 de cercetători din toată lumea. Faptul că a fost aleasă această locație se datorează atât poziției geografice a localității, cât și nivelului înalt de pregătire și competență a cercetătorilor noștri, recunoscut pe plan internațional. Institutul nostru are o vastă experiență în domeniu, de peste 60 de ani în fizica nucleară și de 50 de ani în fizica laserilor. De altfel, primul laser din România a fost construit în 1964, fiind a patra țară din lume care deținea un astfel de dispozitiv.”, ne-a spus dl. Zam-fir.
ELI-NP, unic în lume
Laserul de la Măgurele va fi unul special. El va genera un fascicul cu o putere totală de 10 petawați, adică 10 urmat de 15 zerouri, sau puterea necesară pentru a alimenta 100.000 de miliarde de becuri de 100 de wați. Fasciculul de înaltă energie obținut va acționa sub formă de impuls și va dura 20-30 de femtosecunde (o femtosecundă=o milionime de miliardime de secundă). Așadar, el nu va funcționa ca un laser obișnuit, al cărui fascicul luminos este continuu. Energia consumată în acest interval de timp va fi infimă, comparativ cu situația în care laserul ar emite continuu timp de o secundă. În această situație, consumul de energie electrică ar fi egal cu producția unui reactor de la centrala nucleară de la Cernavodă pe timp de un an. La ELI-NP va exista un sistem pentru producerea unui fascicul de radiație ga-ma de mare intensitate prin interacția unui fascicul laser cu un fascicul de electroni accelerați la viteze apropiate de viteza luminii. “Unicitatea acestui centru de cercetare constă tocmai în posibilitatea de a efectua experimente concomitent cu fasciculul gama și fasciculul laser la intensități mult peste cele existente, în momentul de față, în lume. Prin accelerarea electronilor și ciocnirea acestora la viteze foarte mari cu fotonii se produce creșterea frecvenței fotonilor, care ajung astfel în domeniul de frecvențe ale radiațiilor gama”, ne spune dl. Ovidiu Teșileanu, unul din cercetătorii implicați în proiect. Scopul acestui proiect este, prin urmare, de mare importanță în domeniul fizicii nucleare. Cu ajutorul acestui tip de laser se pot face cercetări privitoare la interacțiunea dintre fasciculul laser și materie. “Aceste cercetări, în afară de valoarea lor științifică, vor duce la dezvoltarea a numeroase aplicații, benefice pentru o gamă largă de domenii”, subliniază coordonatorul proiectului, dl. director Zamfir. “Printre aceste aplicații se numără cele referitoare la imagistică, inclusiv cea medicală, la schimbarea proprietăților unor materiale, de mare folos în industria electronică, la producerea de noi izotopi, cu aplicații inclusiv în terapia cancerului, determinarea și depistarea de materiale radioactive, managerizarea deșeurilor radioactive, precum și multe alte domenii ce vor fi determinate odată cu avansarea cercetărilor. De altfel, în perioada 3-5 octombrie, la Măgurele a avut loc un work-shop, la care au partici-pat peste 100 de cercetători, 25 dintre aceștia venind de peste hotare. Scopul acestei reuniuni a fost tocmai discutarea temelor de cercetare pe care le-ar putea facilita proiectul ELI-NP și aplicațiile practice pe care acesta le-ar putea dezvolta.”, a concluzionat dl. Zamfir.
Viitor de aur, Măgurele are!
Acest proiect ar putea fi o adevărată mană cerească pentru micul orășel ifovean. Odată cu punerea în funcțiune a laserului și avansarea cercetărilor, în zonă vor apărea numeroase companii care vor utiliza tehnologii apărute în urma experimentelor efectuate aici. Se estimează că Măgurele va avea în jur de 1000 de vizitatori anu-al, cercetători veniți să facă experimente la ELI-NP, care vor avea nevoie de cazare, masă, viață socială. Se vor crea astfel noi locuri de muncă și, totodată, se va dezvol-ta o gamă largă de servicii. Este evident că va fi nevoie de o infrastructură, pentru aceasta fiind necesară o implicare mai atentă a autorităților și un efort concertat al acestora. Deocamdată, singurul care a reacționat la această provocare a fost Consiliul Județean Ilfov, prin președintele acestuia, Marian Petrache. Domnia sa are în vedere alocarea de fonduri substanțiale pentru dezvoltarea unui “cluster”, adică un ansamblu bine structurat de investiții în infrastructură, printre care și un parc indus-trial, care să ofere cele mai bune condiții și facilități potențialilor investitori în domeniile adiacente proiectului ELI-NP. În acest scop, Marian Petrache a avut, pe data de 5 octombrie, o întrevedere cu ministrul Dezvoltării Regionale și Turismului, Eduard Hellvig, pentru a discuta posibilitatea asocierii și dezvoltării zonei Măgurele, prin atra-gerea de fonduri europene, care să dea viață acestui proiect. Din păcate, cu doar câteva săptămâni înainte de începerea lucrărilor, viitorul complex științific nu benefici-ază nici măcar de un drum de acces corespunzător. Edilii bucureșteni nu s-au arătat prea interesați de apelurile făcute de conducerea Institutului cu privire la infrastruc-tura rutieră necesară proiectului. Șoseaua care face legătura între Capitală și Măgurele este sub orice critică, plină de gropi și denivelări. Lucrările de lărgire și reabilitare a arterei rutiere au fost sistate, deoarece, firma contractoare a dat faliment. Când va fi desemnat un alt contractor pentru finalizarea lucrărilor, Dumnezeu știe! Vorba-ceea: laser avem, drum la ce ne mai trebuie?
