Alegerile parlamentare de duminică s-au desfăşurat în 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori. Alocarea mandatelor se face în două etape mai întâi pe circumscripție și apoi pe țară.
Pentru a câştiga mandatul în prima etapă, un candidat trebuie să obţină majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat (50 la sută plus 1). Mandatul este astfel atribuit în sistem majoritar uninominal. Legea nu permite, însă, ca un candidat care a îndeplinit această condiţie să primească un mandat de depu-tat sau de senator dacă partidul din care face parte nu a strâns cel puţin 5 la sută din voturi. Pentru alianțe baremul este de 8 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional. Există și varianta „pragului alternativ”, care permite unei formațiuni să intre în Parlament, chiar dacă nu îndeplinește condițiile de mai sus. Pentru aceasta, partidul trebuie să se claseze pe primul loc în 6 colegii de deputat și 3 de senator, indiferent de procentul obținut. BEC a mai stabilit că, în caz egalitate de voturi în ca-drul unui colegiu uninominal, toţi candidaţii vor fi consideraţi a fi clasaţi pe prima poziţie.
O altă etapă de repartizare a mandatelor este cea proporțional uninominală. Această operație se desfășoară la două niveluri, în circumscripție și la nivel național. La nivel județean repartizarea se calculează în funcție de coeficientul electoral și de voturile primite de un partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ. La acest nivel, în-să, vor rezulta „resturi” de voturi și mandate. Acestea vor fi repartizate ulterior de BEC. Prin adunarea acestor resturi, BEC stabileşte, potrivit sistemului proporţional şi folosind sistemul d’Hondt, câte mandate revin fiecărui partid la nivel naţional, prin redistribuire. În continuare, BEC trebuie să stabilească în ce colegii vor fi atribuite aceste mandate. Pentru aceasta se fac două liste cu competitorii politici – o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare. Dacă primul pe lista pe ţară este, de exemplu, partidul „X”, potrivit voturilor din circumscripţia Y, în funcţie de repartitorul acestei circumscripţii şi de numărul de mandate care au rămas de repartizat, acest partid va primi mandate suplimentare în acest judeţ. Dacă în cazul în care aceste calcule matematice apar situaţii de balotaj, va fi folosit ca criteriu de departajare numărul de candidaturi propuse de partid în circumscripţia respectivă şi, dacă nici așa nu se rezolvă problema, repartizarea mandatului urmează să fie făcută după negocierea între partide sau, în cele din urmă, prin tragere la sorţi făcută de BEC.
În a doua etapă, biroul electoral de circumscripţie va alcătui o listă a candidaţilor partidelor care au trecut pragul electoral, dar care nu au obţinut mandat în prima etapă. Din listă vor face parte şi candidaţii în ale căror colegii s-au atribuit deja mandate, aceştia fiind „săriţi”, însă, în această etapă. În urma alcătuirii acestor liste un partid va avea dreptul, potrivit calculelor făcute în cele două etape de repartizare a mandatelor, la cinci mandate în circumscripţia Y, iar în acest judeţ doi candidaţi au obţinut în prima etapă mandat, partidul respectiv va mai avea de primit în acest judeţ doar trei mandate, care vor fi acordate candidaţilor din lista menţionată anterior. Mandatele vor fi atribuite, în ordine, candidaţilor din listă, fiind „săriţi” cei în al căror colegiu s-a acordat deja mandat şi candidaţii care aparţin unor partide ale căror mandate din circumscripţie au fost deja epuizate. În acest sens, din lista ordonată vor primi mandate cel mai bine clasaţi. Astfel, s-ar putea ajunge la situaţia ca un can-didat care a obţinut cel mai bun scor din circumscripţie să nu primească mandat deoarece a candidat ca independent şi a obţinut 49 la sută din voturile exprimate în colegiu. La fel se va întâmpla şi cu un candidat care ar câştiga, cu 99 la sută din voturi, dacă partidul pe care îl reprezintă nu va atinge pragul electoral la nivel naţional. Acest sistem electoral poate duce la situaţia în care numărul parlamentarilor care reprezintă un judeţ să fie mai mare decât se cuvenea ţinând cont de norma de repre-zentare, iar un colegiu să fie reprezentat de doi parlamentari şi nu doar de unul, aşa cum prevede legea.
