Ajută-ţi micuţul să aibă o imunitate de fier!

Bebelușii sunt cei mai expuși în faţa răcelilor/infecţiilor, ei luând până la naștere, doar o mică parte din anticorpii mamei, fapt ce îi ia pe nepregătite pentru marea confruntare cu virusurile și bacteriile din lumea extrauterină. Ca părinte, poţi să-l ajuţi să iasă învingător din lupta cu suferinţele fizice, crescându-i imunitatea prin vacci-nare.

Încearcă să-ţi lași copilul să se dezvolte natural. Este important să înţelegi că izolarea lui într-o lume creată special pentru el, aproape perfectă, în care să nu existe micro-coabitanţi nu face altceva decât, să-i lipsească organismul de anticorpi. O imunitate de fier implică o alimentaţie bogată în vitamine și săruri minerale, o igienă riguroasă și administrarea vaccinurilor specifice vârstei. „Vaccinarea este o cale de apărare împotriva bolilor. Odată vaccinat, copilul e pregătit să lupte împotriva germe-nilor cu care intră în contact. Boli foarte periculoase, chiar mortale, pot fi prevenite cu ajutorul vaccinării. Aceasta reduce riscul infectării, lucrând cot la cot cu sistemul natural de apărare al organismului”, explică dr. Dănuţ Crăciun, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Ilfov (DSP Ilfov). Vaccinarea are efecte benefice, dar trebuie realizată de către specialist. Înainte de administrare, e nevoie ca medicul de familie să evalueze cu maximă atenţie istoricul stării de sănătate al copilului. În acest mod pot fi evitate eventualele reacţii adverse ale imunizării.

Inocularea se face cu acordul și în prezenţa ta

În calitate de părinte, trebuie să știi că medicul îţi vaccinează copilul doar cu permisiunea și în prezenţa ta. „Părinţii au nevoie de o informare corectă privind vacci-narea și sănătatea copiilor lor și acest lucru se poate face în cabinetul medicului de familie. Orice act medical efectuat copilului se face cu acordul părintelui informat și în prezenţa acestuia”, adaugă dr. Crăciun.

Schema de vaccinare recomandată de ­Ministerul Sănătăţii

 Primele 24 de ore – vaccinul antihepatitic B – se administrează în maternitate 

 2 – 7 zile – vaccinul contra tuberculozei – se administrează în maternitate 

 2 luni – vaccinul difteric – tetanic – pertusis acelular – antipolio inac­tivat – Haemophilus B – hepatita B – se administrează în cabinetul medicului de familie  

 4 luni – vaccinul difteric – tetanic – pertusis acelular- antipolio inactivat – Haemophilus B – se administrează în cabinetul medicului de familie 

 6 luni – vaccinul difteric – tetanic – pertusis acelular- antipolio inactivat – Haemophilus B – hepatita B – se administrează în cabinetul medicului de familie  

 12 luni – vaccinul difteric – tetanic – pertusis acelular- antipolio inactivat – Haemophilus B – anti-rujeolic, anti difteric, anti tetanic, anti – rubeolic – oreion – se ad-ministrează în cabinetul medicului de familie  

 4 ani – vaccinul difteric – tetanic – pertusis acelular – se administrează în cabinetul medicului de familie  

 6 ani – vaccinul difteric – tetanic – pertusis acelular – antipolio inactivat

 7 ani (în clasa I) – anti-rujeolic, anti difteric, anti tetanic, anti-rubeolic-oreion – se administrează în cabinetul medicului de familie  

 9 ani – antipolio inactivat – se administrează în cabinetul medicului de familie  

 14 ani – vaccinul contra tuberculozei și difteriei – se administrează în cabinetul medicului de familie

Dr. Dănuţ Crăciun, directorul DSP Ilfov:  „Vaccinurile sunt atent studiate și verificate ­înainte de a fi utilizate pe scară largă” 

„Cât de sigure sunt vaccinurile? Orice părinte își va ridica această problemă. În ciuda faptului că vaccinurile s-au dovedit a fi foarte eficiente, eliminând total unele boli la nivel mondial și salvând numeroase vieţi, întrebarea va rămâne întotdeauna aceeași: pot vaccinurile să afecteze copilul? Siguranţa vaccinurilor este o chestiune complexă. Ca în situaţia oricărui alt medicament, și vaccinurile pot cauza diverse reacţii. Vaccinurile sunt atent studiate, verificate conform cerinţelor impuse de către agenţiile specializate de aprobare, înainte de a fi utilizate pe scară largă. Cele mai frecvente reacţii asociate vaccinării sunt: durere la locul injectării, roșeaţă și febră. Pot apărea și reacţii adverse mai grave, dar sunt extrem de rare. De exemplu, o reacţie alergică la un vaccin poate apărea la un copil dintr-un milion. În fond, orice măsură aplicată trebuie comparată cu efectul neaplicării ei. De aceea și beneficiul vaccinării în comparaţie cu posibilele reacţii adverse trebuie comparat cu efectul pe care l-ar putea produce boala asupra copilului”, menţionează dr. Dănuţ Crăciun